Sa invatam japoneza!

Sper sa fie de folos topicul acesta!
M-am gandit sa invatam impreuna japoneza! Am o carte pe ungureste dar o voi traduce in romana si vom invata impreuna daca si voi vreti!
Daca stiti cuvinte sau propozitii in Japoneza, atunci postatile!

Trasaturile limbii japoneze

- Caracteristicile importante ale limbii japoneze sunt urmatoarele:


1. Intr-o propozitie predicatul se afla intodeauna la sfarsitul ei
2. Ordinea in propozitie este: subiect-complement-predicat
3. Verbele nu au terminatii care sa indice persoana sau numarul
4. Nu exista articole
5. Aceeasi forma pt substantivele si adjective se intrebuinteaza atat la singular cat si la plural
6. Cazul unei pronume sau al unui substantiv este indicat prin intermediul diferitelor particule care se afla dupa pronume, respectiv subiect
7. subiectul si complementul se pot omite, daca se subintelege din text
8. PROPOZITIILE SE TRADUC DE LA COADA INSPRE CAP

Wa= se pronunta "ua"
chi= "ci"
tsu= "ţu"
shi= "şi"
ji= "gi"
gi= "ghi"
y = "i"
ju= "giu"
cha- "cia"
ge= "ghe"
jo= "gio"
Chu= "ciu"
sha= "şa"
cho- "cio"
shu= "şu"
ja= "gia"
sho= "şio"
Desu si masu se pronunta "-des" respectiv "mas"

Cuvinte uzuale

Ohayo - Buna (se foloseste pentru prieteni sau cei apropiati)
Ohayogozaimasu - Buna dimineata! おはようございます
Konnichiwa - Buna ziua!
Konbanwa - Buna seara!
Oyasuminasai - Noapte buna! おやすみなさい
Arigato - Multumesc!
Arigatogozaimasu - Va multumesc!
Sumimasen - Scuzati-ma!
Itadakimasu - Multumesc pentru masa! (Se spune inainte de a lua masa)
Gochisosama (deshita) - Multumesc pentru masa! (Se spune dupa ce ai luat masa)
Sayonara - La revedere!
Jane - Pa, pa!
Aishiteru - Te iubesc

1. Ohayo gozaimasu este o expresie care se foloseste in primele ore ale diminetii, deoarece provine din hayai, care inseamna "devreme".
Gozaimasu este forma veche a verbului "a fi" si inseamna "sunteti".
Ohayo gozaimasu inseamna deci "sunteti devreme" si este o expresie de salut folosita pentru "buna dimineata".
Intre prieteni se poate folosi forma prescurtata ohayo.

2. Expresia konnichi wa se foloseste in timpul zilei, de obicei intre orele 10 a.m. si 5 p.m., deoarece se traduce prin „zi buna”. De asemenea, konnichi wa se foloseste ca expresie de salut, dar nu in loc de „la revedere”.
3. Arigato inseamna si "amabil, bun, a fi recunoscator". In forma veche, arigato gozaimasu inseamna "sunteti amabil".
Aceasta expresie este folosita pentru "va multumesc".
Atunci cand dorim sa fim deosebit de politicosi, se foloseste expresia domo arigato gozaimasu - "va multumesc foarte mult".


Cam atata, daca va sunt de folos atunci voi mai scrie, daca nu atunci stergeti topicul asta!

Pff e de folos , chiar iti multumesc ca ai postat

Arigato Gozaimasu Henni! Chiar de folos Deci... SA INVATAM JAPONEZA IMPREUNA!!

o sa pun "next" peste o saptamana cand vin acasa
atunci o sa pun pronumele alea cu (eu, tu, el/ea, noi, voi, ei/ele ) su sufixele(adica cand se foloseste, chan, kun, jiji, baba, dono, san, sama si cred ca c-am atat )

Eu am inteles tot Mersi Heni Mai departe ...

Persoane[din familie]

Mama- oka san sau haha
Tata- oto san sau chichi
Bunic- oji san sau sofu
Bunica- oba san sau sobo
Frate mai mic- ototo
Frate mai mare- ani
Sora mai mica- imoto
Sora mai mare- ane
Sora- one san
Sot- shujin
Sotie- tsuma sau kanai
Copil- kodomo
fiica- musume
fiu- musuko
familie- kazoku sau gokazoku
parinti- ryoshin sau goryoshin
profesor- sensei
prieteni[amici]- tomodachi sau otomodachi




Am uitat sa scriu la pronumele personal:
Tu- anata, kimi
sau se mai pote si : temee, omae, kisama dar aceste trei cuvinte sunt nepoliticoase
eu- watashi sau atashi


Si cam atat!

Arigato neko!! PUNE NEXT si la japanese

ok, maine pun! Promit!

Lectia 1

Kore wa nan desu ka? Ce e asta?

1. Kore wa hon desu.
2. Kore wa hon to noto desu.
3. Kore wa hon ya noto ya pen nado desu.

1. Este o carta.
2. Este o carte si (un) caiet.
3. Astea sunt carti, caiete, stilouri si altele.

Vocabular

Kore - acesta, asta, aceasta
Hon - carte
Desu - este
To - si
Noto - Caiet
Ya - Si [ se foloseste atunci cand enumeri mai multe obiecte sau alte chestii]
Pen - Stilou
Nado - (si) altele
Nan - Ce


Atunci cand cuvantul care urmeaza incepe cu literele t, d sau n, nani devine nan.



Si va dau ceva tema sa vad ce ati inteles:


Traduceti:

1. Kore wa pen desu ka?
2. Kore wa hon desu ka?
3. Kore wa pen to noto desu ka?
4. Hai. Kore wa hana desu.
5. Kore wa noto ya pen ya hon desu ka?

Hai - Da
Hana - floare


Hai ca nu v-am dat mult da traduceti

Traduceti:

1. Kore wa pen desu ka? - Acesta este un stilou?
2. Kore wa hon desu ka? - Aceasta este un caiet?
3. Kore wa pen to noto desu ka? - Acesta este un stilou si o carte?
4. Hai. Kore wa hana desu. - Da! Aceasta este o floare!
5. Kore wa noto ya pen ya hon desu ka? - Acestea sunt o carte, un stilou si un caiet??

DACA TREBUIA SA SCRIU PRIN PM ATUNCI ANUNTA-MA

Bravo!
Nu, nu trebe prin pm!
Vad ca ai inteles lectia
Mai asteptam daca mai face cineva tema? sau pun lectia 2

Nu stiu! Eu vreau lectia 2 ca vreau mai multe teme sa inteleg si mai bine

ok, atunci pun next

Kore, so, a, do
[ kore, sore, are, dore]

1. Tsukue no ue ni bunbogu ga arimasu
2. Kore wa nan desu ka?
3. Kore wa enpitsu desu
4. Sore wa nan desu ka?
5. Sore wa keshigomu desu
6. Are wa nan desu ka?
7. Are wa keitai desu.
8. Pen wa dore desu ka?
9. a)Kore desu
b)Sore desu
c)Are desu
10. Are wa nan deshita ka?
11. Are wa jogi deshita

1. Pe masa sunt ustensilele de scris
2. Ce e acesta?
3. Acesta e un creion
4. Ce-i aia?
5. Aia ii o radiera
6. Aialalta ce ii?
7. Aia de acolo ii un mobil
8. Care e stiloul?
9. a) Asta, aceasta, acesta
b) aia
c) aialalta, aia de acolo
10. Ce a fost aia?
11. Aia era un liniar.

VOCABULAR

Kore - asta, aceasta, acesta
Sore - Aia
Are - aia de acolo, cealalta, aialalta

Politicos se spune:

Kochira
sochira
achira
dochira


- no la final folosim atunci cand cand zicem ceva direct!
kono [exemplu: kono hon desu - asta e cartea]
Sono [ex: sono hana desu - aia e floarea]
ano [ex: ano enpitsu desu - aia de acolo ii creionul]
Dono [ex: Hana wa dono desu ka? - care e floarea?


Ko desu - asa e!
Do desu ka? Cum e?
So desu? Asa este!

koko-aici
soko-acolo
asoko-aia de acolo
doko - unde?

enpitsu - creion
keshigomu-radiera
keitai - mobil
pen - stilou
deshita - a fost
jogi - liniar

Ko - se foloseste la obiectele sau chestiile care sunt aproape de mine
So- Care sunt aproape de persoana cu care vorbesti
a - cand e mai departe[obiectul de exemplu] decat noi
do- se foloseste cand intrebi, dintr-un grup mai multe obiecte sau altele, cand nu sti cum se numeste obiectu, indiferent daca obiectu e departe sau aproape, cand intrebi folosesti DO/ DORE/DOCHIRA/DOKO/DONO

TEMA!!


1.Traduceti propozitiile
1. Are wa pen desu ka?
2. Sore wa hana desu.
3. Enpitsu wa dore desu ka?
4. Are wa enpitsu desu.
5. Sono enpitu
6. Sore wa hana desu ka?
7. Hai! Sore wa hana desu.
8. Jogi wa doko desu ka?
9. Koko wa jogi desu.
10. Asoko wa nan deshita ka?


2. Alcatuiti propozitii

1. hana - floare
2. keitai - mobil
3. hon - carte
4. noto - caiet
5. Keshigomu - radiera
6. deshira - a fost
7. o propozitie cu "kore"
8 una cu "Are"
9. una cu "sore"
10 una cu " dore"





sper ca nu a fost multa tema! Pup and aishiteru!

WOW.
Mersi de lectii Chiar sunt de folos !
Mda, eu sunt cam lenesa si nu fac temele Dar am inteles ce ai zis

ma bucur ca ai inteles!
si nu-i bai daca nu faci tema

Am invatat si eu cu greu lectia 2...scuze ca nu am facut temele...le fac mai uiincolo... Chu~!!