Hello !... Deci,am facut si eu un One Shot *inspirat de la Henny,adica one shot`ul,ca sincer nu stiam de asa ceva *....
SPER SA VA PLACA!
Intamplare neprevazuta [ One Shot ]
Este o noua zi. Intreaga imparatie a viselor este distrusa de alarma telefonului meu.Imi ridic capu`,incercand sa`mi tin ochii deschisi pentru a vedea ora.
Dupa cateva fractiuni de secunde,in care ma holbam la telefon,reusesc sa descifrez cifrele matinale .Ceasul indica ora 8.00.
`` Inca o zi de somn,pierduta.`` imi ziceam in minte,in timp ce incercam sa`mi retrag corpu` de pe patul proaspat calduros.
Desi este toiul verii,diminetile se prezinta cu o masa de aer foarte rece,ce iti face corpu` sa tremure.
Motivul de intrerupere a viselor mele,este ca trebuie sa ma intalnesc cu mama sa o ajut la lucru.Dupa ce ma ridic,cu tragere de inima,de pe acel pat calduros,ma indrept spre baie,unde imi fac toaleta matinala.Dupa vreo 30de minute,ies afara,bantuita de nedumerirea in legatura cu ce haine sa imbrac.
`` Sunt asa confuza! Nu am nicio idee in legatura cu ce sa iau azi.Help!!!!``Asa am ramas,blocata,in fata dulapului,larg deschis, timp de cateva minute bune.Pana cand,curiozitatea ma impinge sa vad din nou cat timp m'ai am de pierdut.Privesc inca odata la ceas. Ora, 08.46. Chinuita de timp,ma grabesc,si`mi aleg primele haine pe care le zaresc. Dupa cateva minute,ies pe usa,grabita spre gara.Ajunsa,fix in timp, reusesc sa imi dau drumu` la muzica.Ascultam Girugamesh- Goku.
Imbracamintea mea era formata dintr`un tricou alb,ce era acoperit de un maieu tot alb,larg si putin mai lung,o pereche de colanti trei~sfert,iar in picioare o pereche de adidasi albi. Paru`,ondulat la varfuri,cu o lungime medie,pana la mijlocul spatelui,iar bretonu` prins sus,deoarece nu`l suportam pe fata in acea perioada calduroasa.Intregul drum,am ascultat muzica,cu gandul ca imi este prea somn sa 'lucrez'.Intr'un moment dat,ajung la subsol,unde se afla linia metroului.Vazand`ul stationand,cu usile deschise,iar langa cu trupurile omenesti,ce se grabeau sa intre in interiorul acestuia,ma hotarasc sa alerg,sa intru si sa numai astept inca cateva minute bune dupa urmatorul.``Am reusit!``,vorbesc din nou cu mine,insami,in timp ce se inchideau usile metroului,in spatele meu.Dupa cateva secunde,de privit in jur,realizez ca sunt inconjurata de chipuri,a caror corpuri se ingramadeau intre ei.Metro`ul porneste ''la drum'',iar eu eram fara sprijin.Neavand prea mult echilibru in mine,corpu' mi se da'du,sa pice pe spate,cand deodata.....Boom!
``Ce...?``Am ramas socata si confuza in acelasi timp.
Privesc catre acel corp,a carui mana a dat sa ma prinda,si nu dau de altceva ,decat de un `inger`.
Era un baiat de vre`1.73 m,cu ochelari de soare,ce ii acopereau ochii,corpul bine facut,era acoperit cu un tricou mov,mulat,ce ii punea trupul in evidenta,cu niste pantaloni treisfert,legati cu o curea ``gucci``,iar in picioare avea niste tenisi.
Parul acestuia era de un blond,natural,si pur ca aurul.
Uitandu`ma la el,ii spun ``multumesc``,dupa care imi intorc privirea.
Din pacate,acesta nu'mi raspunsese nimic.``Oare pentru ca m`a vazut cu castile in urechi si credea ca nu`l pot auzi?Doamne...nu`mi vine sa cred.Dintre toti acesti oameni...acest baiat...acest baiat a fost singurul care a sarit sa ma ajute,cand a vazut ca dau sa pic.......``Eram socata,nu imi venea sa cred ca asa ceva mi s`ar putea intampla mie.``Si totusi,chiar daca s`a intamplat..totul a trecut asa repede,de parca nici nu ar fi existat...Insa,acea forta tandra cu care ma prinse`se de incheietura ...inca mai exista imprejurul manii mele...``Dupa 4 statii,acesta cobora`se,acompaniat de o femeie mai invarsta,ce avea o frumusete extraordinara,aceasta avand tot parul blond si lung,cu o silueta magnifica,si mai inca 2 baieti,ce pareau sa aibe intre 8-11 ani.Privind`ul cum se indeparteaza,ma intreb `` Sa ma duc sa'i mai multumesc odata?Totusi nu ar fi ridicol sa'i vorbesc,deoarece ar exist un motiv....`` insa,pana sa actionez,portile metroului se inchisesera,continuandu`si drumu catre ``sfarsit``.....Ajunsa la lucru cu mama,mintea nu`mi statea altundeva decat la ``ACEL ACCIDENT``.
Inca ii mai puteam simti mana asupra mea,inca`mi puteam reconstrui momentul cand aveam ochii inchisi,insa ...trezindu`ma la realitate,totul era sa fie spulberat .
Asa,trecuse o zi,2 saptamani,4luni...pana sa ajuns la un an.Neincetand sa sper ca ``imposibilul `` de a ne reintalni este adevarat.Asa,incet...au trecut secundele,minutele,orele,zilele,anii.....zeci de ani ...pana am ajuns la varsta de 66 de ani .Inchizandu`mi ochii,puteam retrai clipele din tinerete,imi puteam aminti fiecare clipa in care speram,insa cand ma uitam la mine,cand imi dadeam seama de trecerea rapida a anilor,am realizat ca ``ACEL ACCIDENT`` a fost doar `` intamplare neprevazuta`` .