Povestea ei...

Povestea ei...





Un mic suras de inceput,
O mana calda ce te’a ajuns…
Cu caldura si curaj
Ea te-a ridicat.
A incercat sa aibe grija de tine,
Sa iti lase un moment intact.
O viata plina de mizerie si spulberari
A fost distrusa in felul ei...
Candva, erai doar o fetiscana ce,
Pe alea din drumul spre padure statea,
Jucandu-se in pace cu minunata
Papusa a sa.
Si asa,
Sperai incet si cu glasul framantat ,
Ca cea d-intai familie,
Care fara remuscari te-a lasat,
Se va intoarce voioasa
La tine in casa.
Sarind cu bucurie in brate,
Imbratisandu-ti gatul usor patat
De un alb imaculat.
Sperai ca atunci cand zambesti,
O raza de soare
In fiecare zi ai s-o gasesti…
Dar, vezi tu
Speranta acea stralucitoare
Pe parcursul anilor
S-a dus…
S-a spulberat incet cu inaintarea in ani.
Ai crescut, ai devenit adolescenta
Si ti-ai dat seama ca numai poti fi jucata,
Ca o papusa sparta ,
De aceasta viata ce ti-a fost drastic tulburata…
Ai vrut sa sfarsesti printre lacrimi ucigatoare
In acea laguna intunecata,
Doar de abisul intunericului iluminata.
Plina de vietuitoare crudele,
Ce iti puteau devora pielea fina ca de matase fara vreo
mangaiere.
Vroiai ca sfarsitul sa ti se apropie.
‘’ Nu pot trai inca o zi in aceasta pustietate.
Prefer sa mor in acest desert de fenomene sangeroase
Cuprinse de sfanta crudelitate.’’
Spuneai aceste vorbe cu grai ingreunat,
Dar cand vroiai sa te arunci,
Acel inger,
Ce probabil din rai era cazut,
Si-a aruncat mana dupa a ta.
A cuprins-o usor tragand-o din nou spre a sa.
‘’ Nu ai vrea sa sfarsesti in acest mod.
Viata ta este cuprinsa de o inferioara crudelitate.
Traieste ziua de maine, ce va urma,
Zambeste firav, fara a te mai incrunta,
Si roaga-te ca daca tot trebuie sa mori,
Sa o faci cu soarele rasarindu-ti pe bujori.
Fericita si implinita
Ca familia ti-a fost reintalnita.
Nu cea din trecut,
Ce te-a parasit ca pe o singuratica slab palpaitoare stea,
Ci pe cea din viitor,
Care Dumnezeu ti-o va da’’
I-a scos la iveala fruntea
Sarutand-o dulce
Si tragandu-se spre ea
Spulberand-o calduros
Intr-o imbratisare cu dulce miros.
‘’ Tu vei fi mireasa mea.
Nimeni nu te va mai necaji,
Umbroasele lacrimi te vor parasi.
Te vor lasa fericita sa traiesti,
Ca o balada ,
In lumea cu povesti’’
Si asa i’ai zambit dulceag ,
I-ai multumit pentru ca te-a salvat.
Il priveai inocenta si putin uluita.
Nu sperai la o alta sansa de a fi fericita.
Dar nu puteai sa faci altceva.
Puteai sa zambesti,
Sa ii multumesti pentru bunatatea sa.
Puteai sa te simti protejata
Dar mai presus de toate…
Puteai sa te simti magic reinviata.
Acea mana de inger a fost aruncata
Spre fata cu primul capitol din viata sa blestemata.
Si din acea clipa,
Orice fata a continuat in a spera,
Ca atunci cand varsa o lacrima sarata,
Un inger in calea sa va aparea.

Mooooaaamaaa moooooaaamaaaa! Asta da! woow...fara cuvinte! A fost super si totusi la un moment dat atat de trist! ...

Te pricepi de minune de'a scrie! Serios!
Pff a fost bestial
Si apropo scuze ca numa acuma vin cu un com, dar eram pe la tara
Si dupa saptamana asta nu prea am intrat cu adevarat!
sorry sorry~!

A fost minunat, sper sa mai postezi

Spor la scris bye bye hugs and kiss