A new start and a new end !

Hello
So umm sunt noua pe aici ...Si acesta este primu' meu fic ( publicat ) ...
Sper sa nu am prea multe greseli ( desi cred ca exista )

Oricum ,va rog sa'l cititi si sa'mi spuneti toti ce credeti .O sa primesc fiecare raspuns ca pe un sfat .
Thank you . !





Capitolul 1


Inceputul nou


Este prima zi de scoala si inceputul unei noi generatii de liceeni .Aerul este invadat de niste vartejuri usor simtite si invizile ale vantului,ce aduc putina racoare printre strazi .
Cerul de un albastru deschis este imbracat de niste forme a norilor de un alb stralucitor ,iar soarele nepasiind inca in lumea oamenilor ,pentru a aduce cu el razele ce emana caldura pamantului ,insa deabea este ora 8 dimineata .
Ma indrept cu pasi grabiti spre gara pentru a prinde trenul .Ca de obicei ,ajung in ultimul moment ,atuncii fiind nevoita sa alerg .
- Am reusit ,imi spun eu in minte ,in timp ce ma asezam pe un scaun neocupat .Numele meu este Ritsuka Michikuza ,am 15 ani si deja pur si simplu imi doresc sa nu exist .Drumurile pe care le`am parcurs pana la aceasta varsta imi dau de inteles ca oricat de mult as incerca sa fiu la fel ca toti ceilalti ,nu pot .
Fiind plictisita de aceleasi ganduri ce imi storceau creieru` ma gandesc sa imi arunc privirea pe geam priviind diferite peisaje ce imi treceau in fata ochiilor .
Mintea imi este mai tulburata ca niciodata .`` Este un nou inceput .O noua casa ,o noua tara ,o noua scoala ,o noua viata .Se pare ca este un nou inceput pentru toate .Oare exista ceva bun in toate aceste lucruri ?`` ,ma intrebam in gand in timp ce ochii imi erau deasupra cerului .`` Este asa frumos .Mi`as dori sa stau si sa`l privesc neincetat .``
Ramanand blocata pe subiectu` ``cer `` ,uitasem ca deja am ajuns la destinatie .
- Ei ,Ritsuka ,grabeste`te .
Era vocea unei femei in varsta de 35 de ani ,ce avea un corp slabut ,un par de un roscat stralucitor iar cu fata mica si subtire .Era mama .Femeia care mi`a dat nastere ,femeia care ma crescut de una singur fara niciun ajutor ,femeia care a plecat in alta tara si m`a lasat in grija bunicilor timp de 6 ani ,femeia care a facut totu` sa ma aduca inapoi langa ea .Si totusi ,stiind toate aceste lucruri ,stiind ca ma doare ,niciodata nu`mi pot arata sentimentele in fata ei .
Mereu incercand sa par nepasatoare ,sau sa par puternica in fata obstacolelor ,aratandu`i ei ca nu`mi pasa de ea ,desii in adancul meu stiam contrariul .
-Vin acum. raspund inapoi cu o voce mohorata si adormita .
In sfarsit eram intr`un pas normal .Numai trebuia sa alergam pentru mijloacele de transporturi .Bucuria cea mai mare pentru mine .
Dupa vreo 40 de minute ajugem langa scoala .
- Hai sa mergem la un suc intai .Mai avem jumate de ora pana cand incepe ,spune mama.
-Bine .Vreau un Cola . Dupa care imi caut un loc la o masa .Asezandu`ma ochii imi sunt atrasi de niste fete de liceeni .Ma intrebam daca vreunu din acestia imi va fi coleg timp de 4 ani .
Insa totu` era un mister ,ce avea sa fie dezlegat doar in clipa cand ajungeam in clasa .
- Hai ca o sa o reusim si pe asta ,nu`ti mai fa atatea griji .
-Ya ! Ai dreptate ,raspund eu nefiind sigura nici de mine insami .
-Deja este si 20 ,cred ca ai trebui sa ne grabim ,spuse`se mama cu o vocea ingrirojatoare .
-Nu`ti fa griji ca nu sunt ultima .
Dupa care ne`am pus pe drum ,iar in 5 minute am ajuns in fata scolii .
Acel loc era invadat de tineri cu varste cuprinse intre 14-16 ani ,poate unii si mai mari .
Ma uitam imprejur si ii vedeam pe toti salutandu`se ,vorbiind intre ei si razand . Ma simteam ca si cum eram in plus .
Tacerea ce sa apasat de cand am ajuns ,este deodata intrerupta de catre mama : - Si ce facem ? Hai sa mergem inauntru sa vedem daca trebuie sa vina si parintii .
- Nu ! Stam aici ,raspund eu intr`o repezeala .
Asteptand cateva minute ,observam ca ceilalti elevi se indreapta spre interiroru` cladirii. Nestiind unde si ce trebuie sa fac ,urmaresc pasii acestora cu mama in urma mea .
Deodata ,un om vine si striga `` Ce faceti ? Nu aveti de gand sa intrati ?`` ,erau cuvintele rostite de acesta ce urmau sa ne indrume catre sala de sport .
- Haide .du`te ,spuse`se mama dupa care imi da un avant din spate sa inaintez .
Ramanand acolo singura intre toti acei necunoscuti privesc inapoi catre mama ,cu ochii aproape inlacrimati ,iar inima plina de spaima .
Eram confuza ,inspaimantata ,singuru` lucru ce trebuia sa fac este sa urmaresc acei pasi ce lasau urme pe acel colidor lung ,ce imi parea infinit .
Dintr`o data ,imi ridic capu` si privesc in fata mea .Erau o multime de chipuri necunoscute ,fiecare avand trasaturi diferite si specifice personalitatilor lor .
Stateam ingramadita intre acei elevi ,intrebandu`ma de ce sunt singura care nu cunoaste pe nimeni ,de ce sunt singura care ma simt intr`o lume paralela ,intr`un loc de pe o planeta diferita .
La un moment dat ,toti ne`am asezat pe jos asteptand ca directoarea sa zica cuvintele de inceput ,dupa care sa ne faca introducerea fiecare in clasa lui ,insa intai ,trebuiau sa strige numele fiecarui elev din fiecare clasa .
``Urmeaza clasa N`` ,spuse`se acelasi om care ne`a indreptat spre acea incapare ,mai devreme .
Inima imi bate cu 200/h ,sangele imi clocotea in vene ,iar fluturasii ce ii aveam in burta incepeau sa se inmulteasca cu miile ,pana cand deodata aud `` Ritsuka Michikuza`` .Era numele meu.
Ma ridic usor ,dupa care pasesc cu repeziciune catre locul unde s`au adunat si ceilalti ``viitori colegi ai mei`` .Ma infing intre ei ,uitandu`ma la fiecare pentru ai studea cat de cat .
`` Doamne ,am in clasa 2 thailandezi .Ce draguti sunt .Nu`mi vine sa cred .`` In acea clipa ,inima imi sarea,in adancul ei ,in sus de bucurie ,desi stiam ca nu va dura mult acel sentiment .
Terminandu`se lista clasei noastre ,am fost trimsi sa facem turul scolii .
O cladire destul de mare ,ce are trei etaje ,peretii din exterior a acesteia sunt de un portocaliu spalacit ,cu o curte interioara unde este terenul de baschet si fotbal ,iar alta exact cand intri pe poarta scolii . Interiorul acesteia era putin mai distrus ,avand niste pereti ce pareau ``raniti`` si toti scrisi de diferiitele generatii ce trecusera pe acolo si cu o gresie ce urma fiecare particica a acelor incaperilor.
Pe durata turului ,ma uitam la ceilalti ` colegi` ,fiecare imprietenindu`se cu unu .
Pur si simplu imi simteam sufletul sfaramat .Ochii imi erau obligati sa nu verse lacrimi in acele clipe .Eram prea timida sa ma bag in seama cu vreunul dintre ei ,asa ca am decis doar sa ii urmez intr`o liniste deplina .
``Pana la urma ,acel lucru nu imi parea a fi o coincidenta .Sa fiu in mijlocul unei multimi si totusi sa par invizibila .Sa sper ca imi voi forma o noua famile de prieteni si totusi o viata noua ,sa sper ca tot ce am avut in trecut va putea fi sters cu buretele si reluat de la capat .
Totul este in mana destinului .Indiferent cat de mult ma straduiesc sa`mi schimb viata ,nu reusesc .Indiferent cat de mult incerc ....totul pare a fi fara rost .`` Aceste cuvinte ..mereu ....venindu`mi in minte .
Intr`un moment dat ,am reusit sa ne gasim clasa .Eu vazand intr`un colt din fata o banca libera ma asez pe scaun ,cand deodata vina o fata la mine : - Pot sta langa tine ?
-Da .Raspund eu cu o voce ce se auzea debea pentru mine .`` ce jalnica sunt .Nici sa vorbesc numai pot .``
``Copii ,este ora de pauza .Daca vreti puteti sa va plimbati prin scoala ,dar trebuie sa va intoarceti peste 10 minute .`` ,au fost vorbele diriginetelui .
In 2 clipe clasa era goala .Am ramas doar eu si cu cealalta fata ce s`a pus langa mine ,in banca .
Acea tacere devenea din ce in ce mai apasatoare ,pana cand imi iau sufletul in dinti si intreb : -Cum te cheama ?
- Marina .
-Eu sunt Ritsuka ,imi pare bine sa te cunosc .
-Si mie .
`` In sfarsit .O sa imi fac prieteni .``
-Vrei sa facem o plimbare ?intreba`se ea .
-Da ,sigur . In timp ce ieseam din clasa si ne indreptam spre parter .De acolo ne`am hotarat sa mergem in curtea cea mare ,insa deabea puteai sa respiri ,sa numai spun ca timpanele imi bubuiau din cauza zgomotelor ce inconjurau intreaga cladire .
`` Ding dong ,ding dong `` .
- Mergem inapoi ?S`a sunat .
-haide ,spuse Marina cu un zambet schitat pe fata .
Nestiind pe unde am venit ,ne`am pus si am luat fiecare etaj la rand ,pana cand ,in sfarsit ajunsesem la locul mult dorit .
Clipele petrecute in acele clipe au trecut ca si anotimpurile .Plictiseala si oboseala se adunau cu fiecare minut in plus ,insa ajunse`se sfarsitul acelei zile .
``Puteti pleca acasa acuma .`` A spus dirigintele .
Imi iau ghiozdanul de pe scaun ,punandu`l pe umar si iesind din incapere .Ma indrept cu repezi spre iesire ,deoarece doream cu orice pret sa numai fiu in acel loc .

In drum catre autobuz ,iau telefonul in mana si formez numarul lu` mama .
-Alo ?Ce faci ? intreb eu ,incercand sa`mi ascund tristetea din voce .
-Bine ,uite acuma am plecat de la lucru .Tu ? Cum a fost ?
-Bine .Am fost bine .
-Ai vorbit cu cineva ? Te`a intrebat ceva dirigintele ?
-Am vorbit doar cu o fata .
-Nu`ti face griji ca deabea este prima zi ,cu timpul vei vorbi si cu ceilalti .
-Da ...in timp ce lacrimile imi curgeau incet din ochi .
-Ne auzim cand ajungi aici ,bine ?
-Okay ,spun eu ,dupa care inchid telefonul si inaintez catre statie .

`` Privesc in jur si totul imi pare la fel .Prima zi de scoala si deja imi doresc sa fie ultima .Prima oara cand imi vad noii`colegi`` si totusi mi`as fi dorit sa nu`i fi intalnit .Inima imi este cuprinsa de spaima .Imi doresc asa de mult sa imi vad prietenii de acasa si totusi este imposibil .Este inceputul unei vieti noi si totusi mi`as dori sa se termine .Mi`as dori sa numai existe ziua de maine ,sa uit ziua de azi si sa`mi amintesc ziua de ieri .``

Buna, eu sunt Heny!
Pai...sper sa nu fiu prea severa!
Oricum scuze, daca o sa iti par severa!
Deci: Unde sunt personajele?
Adica descrierea personajelor?
Apropo, daca totusi ai poze cu personaje at’ nu ezita sa le postezi...
Imi place ca are capitol si titlu, bravo!
Virgula[,] se pune dupa cuvat dupa care lasi spatiu si dupa accea scri celalalt cuvant:
Daca nu ai inteles uite ca iti arat la ce ma refer:
oamenilor ,pentru -> oamenilor, pentru
in minte ,in timp-> in minte, in timp
Stam aici ,raspund eu-> stam aici, raspun eu
Uita-te unde am pus eu virgula si unde tu!
Pff...ai grija la virgule...

Imi place ca ai descriere a locului si tot ce este imprejurul tau, a personajului!
Imi place ca mama are descriere, adica mama fetei, dar personaju principal de ce nu are descriere fizica?
Cam sari de la o actiunde la alta, adica acum ai zis ca esti in bus sau tren nu mai stiu si acuma te uiti la cer, dupa care acuma mergi la suc si acuma la scoala...adica liceu...cam grabesti actiunea[dupa parerea mea]
Descri super bine sentimentele[i love it!] Bravo
Hmm...as fi fost curioasa sa vad cum arata cei 2 baietii...
Adica cum ii vede Ritsuka
Dar noh,....
Cum arata Marina? Hmmm...
Si iar sari de la o actiune la alta, acuma ca sa sunat acuma ca mergeti acasa...
In fine...nu vreau sa fiu prea severa...
Desi cu siguranta o sa iti par....[desi nu sunt, doar imi dau cu parerea]
Pff...deci cele mai bine, descri sentimentele! Bravo!
Nah in fine...

Primul capitol mi se pare foarte interesant, este genial ideea!
Iti place de Ritsuka, vrea sa para o fata dura si puternica, dar se poate "sparge" in fiecare secunda!
Oricum, geniala idee
Sper ca nu am fost prea dura
si ca in curand voi vedea un next!

Oricum, astept cu nerabdare nextu! Si iti spun de pe acuma ca voi fi o cititoare fidela, deci te rog sa nu te lasi de fic!

Apropo, titlul fic'ului este captiv! Am uitat sa spun!

Deci, next cat mai repede, te rog!
Si sper ca nu am fost dura!

Ceao and adu next!


P.s : daca nu te superi, cati ani ai?

Hello heny


Imi pare bine sa te cunosc .
Mersi pentru sfaturi ,cum spuneam este primu' fic .
Oricum nu m`am suparat pentru ce ai zis ,din contra iti multumesc .
Ma bucur nespus de mult ca l`ai citit si iti place si plus ca mai vrei si continuare .
Sincera eu credeam ca nu o sa`l citeasca nimeni ....In fine ....Cat despre descrierea lu` Ritsuka ....bine ca mi`ai amintit am cam uitat de asta

So ,iti multumesc pentru tot ce miai zis
In legatura cu next`ul ..poi ...eu am scris doar primu` capitol insa voi face tot posibilu` sa scriu urmatoru` azi si sa il postez .sper sa imi vina ideei bune si sa`ti placa

Ps : Am 15 ani . Tu ?

si multumesc din nou pentru sfaturi
Hugs !



Scuzati de greseli ,insa nu am apucat sa`l recitesc si sa il corectez .Sper ca lam scris bine ...






Capitolul 2

Sfarsitul sperantei


`` Este a treia zi de scoala .Debea a treia ? Este asa greu de crezut.Doar 3 zile si viata mea a ajuns sa fie distrusa.``
Este ora de stiinte,iar eu nu fac altceva decat sa imi imprastii amintirile in fiecare camaruta a mintii mele .
`` Ma simt asa singura.``Imi zic in gand,in timp ce priveam in fundul caietului.Incercam sa schitez cateva figuri animate,insa mereu terminam intr`un punct orb.Deodata ,gandurile imi sunt intrerupte de o voce feminina :
- Bun,clasa.Acuma sa facem despre elemente si compozitii.Cine imi poate spune care sunt elementele ? Aru ?
- Pai ....elementele sunt de exemplu` O,H,Na....
Dupa acele cuvinte,urechiile mi`au incetat in a mai auzi restul frazei.Doar auzind acea voce groasa,ce parea a fi de bestie,ce parea a fi rece ca un lac inghetat,ce parea ......moarta ...si totusi cu un chip asa frumos.
Aru,este unu din cei doi baieti thailandezi.Chipul lui este asa dulce desi dur.Este la fel sau putin mai inalt decat mine,cu un corp slabut,insa totusi,bine facut.Paru` il are putin mai lung,decat il au baietii in general .Ochii acestuia sunt de o culoare capruie,deschisi,ce iti dau mereu fiori cand esti urmat de acestia.
Privesc in fata mea si nu era altceva decat un dulap mare,cu probleme mecanice,scris si desenat in fiecare parte vizibila.
`` Sunt asa plictisita.Curand imi va disparea si glasul.``Spunand aceste cuvinte,privesc spre scaunul din stanga mea.Nu era altceva decat ghiozdanul meu,ce este de o culoare neagra, cu un craniu verde pe el,iar deasupra acestuia este scris numele unei trupe rock si decorat cu insigne .``De ar putea vorbi.Nu m`as mai simti asa pustiita.``
Zicandumi acestea,imi proptesc spatele de perete si imi intorc privirea in spate,capturand`o pe Marina in viziuna mea.Eram sigura ca acel moment de bucurie cand am vorbit cu ea,va disparea la un momemnt dat si chiar asa era.Am sfarsit,in a sta singura in banca,nevorbind cu nimeni,capturand doar niste ochi deasupra mea si liniste deplina .
Este aproape timpul pauzei.Profesoara,in varsta de vreo 40 de ani,cu un par blondin,mica de inaltime,insa cu o figura destul de prietenoasa,incearca sa explice lectia cat mai are din timpul ramas. Dupa vreo 3 minute se aude soneria,ce semnala sfarsitu` orelor si inceputul unei mici pauze de doar 15 minute.
Neavand unde sa merg,sau cu cine,ma hotarasc sa raman la locul meu si sa imi pierd timpu` ascultand muzica. Stand pe scaun si privindu`i pe altii,il vad pe Aru iesind pe usa in timp ce facea un dans hidos si bolborosea cateva cuvinte pe acolo .`` Ce baka!`` Imi zic in minte,in timp ce un ranjet mi se forma`se pe buzele mele,desi incercasem sa nu`l fac vizibil.
Dupa ``disparitia lu` Aru, imi postez ochii pe ecranul telefonului cautand melodii,insa sunt intrerupta de o strigare : - Ritsuka ! Ce faci aici,singura ?
Era Vina,o fata cu parul putin cret,ochii mari de o culoare verde,imbracata intr`un maieu albastru ce ii era mulat pe corp, cu niste colanti negri si tenisi in picioare .
Prinvind`o ,ma ridic de pe scaun si ii raspund : -Nimic .
-Ea este Mara.
-Imi pare bine sa te cunosc,Mara ,spun eu cu o voce de copil mic .Sunt Ritsuka
-Si mie la fel ,Ritsuka .De unde esti ?
-Din Finlanda.
-Eu sunt din Brazilia.Dupa care formeaza un zambet, ce ii lumina intregu` chip .Aceasta avea un par saten, bretonu` cazandui pe o parte si pe alta a fetei,cu un corp destul de slabut.
Nestiind ce sa ii spun,le urmez pe cele 2,pana cand ajungem la o fereastra.Acestea se opresc si vorbesc despre un subiect `` personal``,iar eu privind pe geam ,intreaga curte plina de elevi.
Nefiind inclusa in discutia acestora ,ma hotarasc sa ma intorc in clasa.Macar acolo era liniste.Ajungand inapoi ,ma pun pe geam si dau cate o privire. In spatele scolii erau niste copaci mari,cu un verde foarte intens.Era un peisaj superb,daca continuai sa te uiti la el neincetat timp de 2 minute,te desprindeai de acel loc si aveai impresia ca esti in plina salbaticie.
Trec cateva minute si se suna.Ma intorc inapoi la locul meu,incercand sa imi gasesc ceva de facut,insa nu aveam nicio idee anume . Plictisita, ca de obicei, privesc catre `` colegii`` ce intrau in clasa .
Acel lant ce roia in jurul meu,fiecare zi reluandu`se ca fiind una si aceeasi, imi aducea fiecare particica din corp la epuizare totala .
Trei zile de cand inima imi este supusa la chinuri ,trei zile de cand gandurile nu`mi dau pace ,trei zile de cand ochii imi varsa lacrimi, ce nu sunt vizibile .
Desi era doar inceputu`, eram disgustata de tot ce era nou pana in acel moment .In ochii mei exista doar inceputu` acestei terori si sfarsitu` acesteia .Eram pregatita sa renunt .``Sa ma intorc inapoi in Finlanda,sa uit de aceasta tara, Belgia ,sa uit de tot ce sa intamplat pana acuma …..sa uit ….``,deodata ma opresc si simt cum ochii imi sunt in lacrimati .Privesc in gol si incerc sa opresc decursul acestora ,cand :
-Haideti ,sa coboram jos la sport .Era Aru ,urmat de mai inca un coleg .
-Profu` ,ne`a spus sa coboram noi ,nu ? Deci ,haideti .
Acesta isi puse`se picioarele in miscare ,lasand in urma lui doar turma clasei,pe care,si eu m`am pus sa o urmaresc .
Ajungand jos si indreptandu`ne spre sala de sport ,vad ca cineva a ordonat sa ne intoarcem inapoi .
Neavand nimic impotriva,si fara chef de sport ,imi intorc spatele inapoi si pasesc cu urme lente spre directia de unde am venit ,pana cand ne`am oprit in curtea scolii .
Ceilalti se pusese`ra sa aibe diferite subiecte de discutii ,iar eu ramanand razamata la umbra ,pe un gard . Tinuta mea era baietoasa ca de obicei .
Parul,de o culoare bruneta inchisa imi era ciufulit ,fiind taiat scurt pana la gat,iar restu lasat lung.Acesta avea infiltrate cateva suvite rosii la nivelul bretonului,lasandu`mi o mica particica din ochi sa imi fie acoperiti .Figura mea era mai mult sau mai putin obisnuita.Ochii de o culoare neagra si mari.
In picioare aveam niste tenisi albi , urmati deasupra de niste blugi de un verzui inchis,un maieu alb acoperit de o camasa verde cu manici scurte .Imprejurul bratelor mele,era plin de bratari colorate si cu diferite modele .
Stilul acesta, nu era emo, cum il descriu majoritatea .
Schimbandu`mi aspectu` intr`unul jrock ,credeam ca imi va schimba personalitatea ,insa nu era asa .
Fiirea mea ,era blanda ca o pisica, timida ca o veverita, si sensibila ca o pasare .
In fata mea ,aparu` o fata,care este asemenea venita din Finlanda,insa aceasta fiind in Belgia de 6 ani .Chipul ei era ca de papusa.Ochii mici si rotunzi,pielea ce parea a nu avea vreun defect,iar imbracamintea ei foarte eleganta .
-De ce nu vi sa stai cu noi ?Nu te izola de altii ,deoarece si ei o sa se izoleze de tine .
-Ok,spun eu urmand`o.
Ne`am asezat totip e asfalt fiecare avand propriile subiecte .
Stateam cam pe la sfarsitul acelei cozi ,deoarece, fiecare se puse`se unul langa altul ,formand un rand de 28 de copii ,din care doar unu singer statea in picioare .
Acela era Aru .Deci,avea un chip frumos,nu prea il simpatizam .
`` O pasare ce are aspect frumos ,ciupeste pana in varful oaselor .``
Mi se parea a fi o fire foarte dura,fiind unu dintre acei tipi de gasca,ce nu le pasa de altii si fac tot ce li se pare lor corect .
Dintr`un anumit fel sau altul,imi fura`se atentia .Nu ezita un minut sa nu faca ceva prostesc .
Priveam prea mult in gol asa ca m`am hotarat sa ascult muzica . Imi scosesem telefonul si castile din ghiozdan si imi porni muzica .

`` Find your way to live the life
Show your powers to everyone
Even if there is no tomorrow
You can do your best today

Deepest in the night
Watching the blue sky
Dreaming to a happy life
Make your dreams real
And never give up


Smileee ,smileee ,smileee
There is a hope
What you need to find
Smileee,smileee,smileee
Don`t leave your life
Because you are a soul on this earth …..``


Ascultand acele cuvinte ,am inceput sa uit tot ce era in juru` meu .Uitasem chipul fiecarui din juru` meu ,singuru` lucru ce il auzeam era sunetul acelei melodii .
Puteam trai acel moment la nesfarsit. Muzica era singuru` lucru ce imi calma gandurile ,sufletu` si intregu` corp .
In acea clipa ,am incetat sa mai gandesc la ce`i in juru` meu ,la tot ce este greu ,la Aru sau la Marina ,la cat de grea a devenit viata mea in timpu` acelor 3 zile .
Am incetat sa mai gandesc ,deoarece sufletu` mi se prinse`se de acele cuvinte ,iar lacrimile varsandu`mi`le in inima acelui cantec .

Woow, chiar nu credeam ca o sa te bucuri!
Crdeam ca o sa zici ca am fost dura! Si te vei supara pe mine, dar ma bucur ca nu ii asa
...
Aha! Deci de aia nu are descrie Ritsuka, nah nu'i stres!
Pfff....de abia astept nextu!
Cu siguranta o sa imi placa, deoarece pur si simplu imi place cum descri sentimentele si locurile si parca as intra in pielea personajului!

Eu am 17 ani dar peste cateva zile implinesc 18 ani!
Si de unde esti?
Am vazut ca esti fan Gazzete, care e piesa ta preferata?! Si pe langa Ruki iti mai place de cineva...
Ioi, scuze ca te "bombardez" cu atatea intrebari


Kiss and Hug
si astept next!

Eiooo Uite acuma lucrez la fic Incerc sa il termin desi am fost intrerupta de cateva ori si mi sau bruiat ideiile si acuma incerc sa le reconstruiesc

Da ? Sper sa nu te dezamgesc si sa fac bun capitolul 2 ,deja am idei pentru celelalte capitole


Stau langa Tim ,tu ?
Sincer ,imi plac toti din gazette. si imi plac Byou de la Screw,si ...Miyavi,Satoshi din Girugamesh ,Miku Kanon , si etc ....in general imi plac foarte mult vocalistii si tobosarii dar si cei de la chitara si bass ...deci imi cam plac toti ...desi preferatii sunt aia care i-am mentionat si mai ceva pe langa

Legat de piese preferate ...nu prea am .Imi plac toate in general ....Cassis ,reila ,miseinen ,album DIM,best friends,Chijou,clever monkey ,remember the urge ,distress and coma si etc ...deci toate tie ?


Si nu-i nimic nu ma supar . Please ,wait for next ! Chiar daca ii sa mor il scriu
hugs

FARA LIMBAJ DE MESS RITSUKA !

By Irma

Oo at ii bun, daca ai ideei deja
Eu stau in Satu Mare [nord-vest]


Pai si mie imi plac piesele de la Gazzete, dar eu mai mult sunt cu An Cafe... Ah! Si ma bucur ca iti place Kanon si tie eu il ador


So:
L’ai descris pe Aru! Ma bucur atat de tare..si hmm...deja mi’l inaginez! Si in imaginatia mea arata cute!
Saraca Ritsuka, de ce nu se baga si ea in seama cu colegele?
Ce dura ii faza cu „un dans hidos” si cu „turma clasei”

Apoi pe la scoala chiar ca ii plictiseala

Acuma ma bucur si mai mult, in sfarsit stiu cum arata Ritsuka adica mi’o imaginez
Apropo, am observat ca ii place mult verdele

Ce fain ai descris personalitatea: Fiirea mea ,era blanda ca o pisica, timida ca o veverita, si sensibila ca o pasare .
Whaaa~~~ I love it!

Cum se zice „music is my life”, cam asa e si Ritsuka

Oohh~~ Ce fain a fost si capitolul asta!

Avansezi din ce in ce mai mult!

Si chiar ai talent! Cel mai bine te descurci la descriere! Ador cum descri lucrurile, personajele, locurile, ador tot!

Pff..deabia astept nextu

Si sper sa nu te lasi de fic!


Oricum, raman o cititoare fidela!
Deoarece imi place fic'ul!
Deabia astept nextu


Spor la scris!
Bye bye kiss and hugs

okay so am reusit sa scriu si capitolul 3 .

Sper sa va placa si please daca imi citit ficul lasa'ti si comentarii.Spuneti'mi parerile voastre si tot ce doriti. Va rog !!!!!!!!! ( si scuzati greselile ,deabea acuma l'am terminat si ca de obicei ,nu l'am mai recitit)



Ps: Ma bucur ca iti place ficu' ,Heny.Sper sa nu fi dezamagita de cea ce voi scrie in continuare.

Hugs si kissu!






Capitolul 3

Realitate si vis


- Ritsuka! Rits...
Se auzeau incet vocile din jurul meu. Incercam sa`mi deschid ochii, insa cu cat mi fortam mai mult, cu atat fortele mi se epuizau.
Deodata ,aud niste pasi venind inauntr`ul incaperii in care ma aflam.
- Cum se simte ?S`a trezit?
Vocea aceea, imi suna asa cunoscuta urechilor.Nu ...se poate ...sa fie...Kira?...ea este .( fata din Finlanda)...
Speriata si curioasa sa vad ce s`a intamplat,unde ma aflu si de ce, scot cateva sunete din gura ...fortandu`ma sa vorbesc cat mai clar.
-C...ce s`a...in..tamplat?
-Ritsuka!striga Kira.Esti bine?
In acea clipa am putut simti cum vocea ei tremura.
-Da, cat...de..cat,ii raspund inapoi cu o voce slabita.
-Slava Domnului.Eram asa ingrijorata cand te`am vazut cazand pe jos.
``Ce ?Cazand pe jos?Ce mi s`a intamplat?Unde ma aflu`?Cine m`a adus in acest loc ?Sunt asa confuza ...iar,mintea imi este asa obosita.De`as putea sa`mi deschid ochii...``
O mie si una de intrebari imi fluturau in jurul capului. Deodata,o aud pe Kira spunand :
-Nu`ti face griji,Ritsu...,dupa care lua o pauza si reincepu fraza,tu doar odihneste`te si fa`te bine.Iti voi povesti dupa aceea ce sa intamplat,ok?
-O..o..ok.
Fortandu`ma sa rostesc doar acel cuvint,adormisem fara a imi da seama.
In timpul somnului,imi intrase`ra tot felul de imagini in cap din ultimele clipe de care imi aminteam,ce erau cand dorisem sa ascult muzica.Dupa care am ascultat acele versuri..iar,cand m`am trezit ajunsesem in acest loc.
Era asa ciudat.
Intregul corp imi era cutreierat de o durere ce imi provoca suferinta, insa si placere.Dupa cateva ore de odihna,ma trezesc reusind sa`mi tin ochii deschisi.
-Ritsuka,te`ai trezit,spuse`se cu o bucurie in voce Vina, ce se afla langa Kira si Mara.
-Da ..dar...eu nu stiu....ce s`a intamplat?
Rostind acele cuvinte,Vina si Mara ies din incapere spunand doar ``Ne vedem maine,Fa`te bine pana atunci.``Dupa care ramasesem doar eu si Kira.
-Pai ...,rasufla,totu` s`a intamplat cand ne`am dus la ora de sport si te`am chemat s`a stai cu noi.Tu te`ai pus sa asculti muzica,iar dupa cateva minute ...,aceasta se opri din nou uitandu`se intr`un punct orb.Dupa 2 secunde reincepu` sa continue ce a inceput ...iar,dupa cateva minute ochii au inceput sa`ti lacrimeze.In acel moment te`ai ridicat si..te`ai dus catre Avitsu Aru.
-Si ..ce ..i`am facut ?Ce i`am zis ?...Mintea imi era mai tulburata ca niciodata auzind acele cuvinte rostite de catre Kira.
-Te`ai sprijinit de pieptu` lui, dupa care i`ai soptit ceva iar,cand ai vrut sa te departezi de el...ei bine ...ai lesinat.Atunci Aru te`a adus in cabinetul medical al scolii.
Privind`o pe Kira, ii puteam observa cum fata ei era trista,speriata si ingrijorata in acelasi timp. Nu`mi puteam da seama daca eram intr`un vis,sau in realitate. Nu`mi puteam aminti ce ii spusesem lu` Aru sau de ce am facut`o. Nu puteam sa`mi descopar propriile intentii ...de ce ochii incepusera sa stropeasca acel asfalt cu lacrimi, de ce ii manjisem acel tricou cu stropii ce picarau din ochii mei ...De ce ?....
-Eu, nu`mi amintesc ...nimic,ii raspund in timp ce corpul a inceput sa`mi tremure.
-Asistenta a spus ca pana maine iti vei reveni,iar dupa cateva zile o sa`ti reamintesti ce s`a intamplat in acel moment.
- Eu ...iti ..multumesc.Multumesc ca ai binevoit sa te ingrijorezi pentru mine si pentru ca mi`ai povestit ce s`a intamplat. Sincer,nu cred ca voi mai putea da ochii cu clasa,mai ales cu Aru.Ma simt asa stanjenita.Eu ...nu...nu`mi pot reaminti nici daca ar ...fi sa mor ...nu ...nu ...pot,lacrimile mi se scurgeau de`a lungul fetei cazand usor pe exteriorul palmii.
-Nu`ti face griji,Ritsu.Sunt sigura ca Aru te v`a intelege,iar ..restu` clasei nu v`a comenta nimic.Nu sunt din acel tip de oameni,crede`ma.(formand un zambet ce ii lumina`se fata complet)...Acuma ...imi cer scuze, insa trebuie sa plec deoarece mama ma asteapta.Imi cer ...
-Nu`i nimic,o intrerup eu. Iti multumesc din nou pentru tot ce ai facut,Kira.Nu stiu cum as putea sa te rasplatesc.
-Doar sa fim prietene si este deajuns pentru mine.
Socata! Kira dorea doar pritenie din partea mea in schimbul a tot ce a facut pentru mine? ...Este o fata asa de populara,cu o frumusete extraordinara ...iar inima ca un safir.
-Desigur!ii raspund eu bucuroasa.
-Atunci ,ne vedem maine Ritsu.Ai grija de tine!Bye bye ,in timp ce imi dadea 2 saruturi pe obraji.
-bai...bai...spun eu ramanand surprinsa.
Dupa plecarea acesteia,imi reamintesc locul unde ma aflasem si din ce motiv.
Fiind singura,am inceput sa admir fiecare particica a acelei incaperi.Era o sala destul de mare,cu peretii de o culoare vernila,ferestrele acesteia duceau privirea catre intrarea in scoala.
In coltul geamului din partea mea se afla o noptirea, de o culoare alba, ce avea pe ea o vaza cu niste flori. Acestea aratau toate frumos ordonate,avand marimile mici,medii si mari cu culorile rosu,albe,galbene,roze si un mov ca irisul.
`` Ce mult mi`as dori sa am un iris intre aceste maini.Irisu` este floarea vietii mele.Pretuiesc acea floare mai mult ca oricare alta.Aceasta, avand o frumusete doar a ei insasi,un miros unic,o forma unica si o culoare unica.....``
Dorinta mea de a avea un iris in acea clipa,imi ordinase ochilor de a privi acea fereastra ce ducea privirea catre cerul senin in timpul noptii.Luna era stralucitoare, cum nu a mai fost pana acum,iar marimea acesteia era ca o ``imparatie``.
Incepusem sa caut cele mai mari stele de pe cer...pana cand ...intr`un moment dat ochii au inceput sa mi se inchida,cazand intr`un somn adanc .

Dupa 2 ore, se aud niste pasi de femeia.Un corp cu un chip palid intra`se in salon.
-Ri...oprindu`se cand imi vazu` corpu` adormit pe acel pat imens si completat cu lenjerie alba.
Femeia se apropie catre mine,mangaindu`mi fruntea dupa care o saruta ...
Era ....mama ....Caldura atingerii parintesti se va distinge mereu de a celorlalti ....Acest lucru ...il voi sti mereu....

Pffff....un capitol excelent!
Mi-a placut la nebunie!
Dar mai lasat in suspans
De ce? de ce? de ce?

Nu'i corect!
oare ce i'o fi zis Ritsu lui Aru?!
Ooofff....sunt asa curioasa
Si ce o apucato ca a mers la Aru asa din senin dupa ce a auzit versurile alea?
Si oare colegii ce o sa ii spuna
Si oare Ritsu va fi cu Aru?
off...am atatea intrebari!
pff...deabia astept sa pui next sa gasesc raspunsuri la intrebarile care ma seaca

Pff

Astept nextu!
Si mi-a placut la nebunie capitolul
aishiteru, and hug! si astept nextu

Salut,Heny

Ma bucur ca ti'a placut acest capitol .Acuma lucrez la urmatoru'
Si imi pare rau ca nu pot sa dau raspuns la toate intrebarile tale.
La unele vei primi raspuns chiar in acest capitol,iar la restul ,ei bine sincera, nici eu nu le stiu inca . Cand le descopar o sa ti le dezvalui si tie

Ja ne

Ps : Cam peste o ora bag si celalalt capitol .
Follow it !
Hugs


Hello ...deci am scris cap 4.
Insa vreau sa zic ca de data aceasta este ceva schimbat .
Acest capitol are 2 parti,dat fiind ca titlu` se refera la niste subiecte la care nu am ajuns inca,si pentru ca ar fi prea lung sal postez tot deodata ...
Deci ,prin urmare acuma postez doar partea 1 .Sper sa va placa ,sau cel putin tie Heny :>): Acum ma chinui sa scriu si partea a2a si sper sa nu te superi de inconveniente.



Capitolul 4

Adevar patat cu minciuni Part 1


Este dimineata. Soarele isi indruma razele in interiorul camerei in care ma aflu, acestea penetrandu`mi pleoapele ochilor, facandu`i pe acestia sa mi se deschida.
Privesc in dreaptatea mea si o vad pe mama stand pe un fotoliu ``minuscul``, dormind intr`o pozitie foarte neconfortabila.
``Of, Doamne.Cine stie cum a reusit sa adoarma in acel loc? Mereu o fac sa treaca prin lucruri neplacute ....De ce trebuie sa fie mereu asa ?``
Imi intorc inapoi privirea spre geam vazand ca o parte din elevi deja au ajuns la scoala.
- Mama ...mama,trezeste`te, te rog.Ii soptesc eu cu o voce inceata. `` Ce jalnica sunt.Doresc sa o trezesc si totusi ii soptesc sa nu fac galagie?``
-Ri ..tsuka! tresari ea in doi timpi.Te`ai trezit.Cum te simti,draga mea? Esti bine?
-Da,mama, sunt bine.Ii raspund eu pe un ton mai dulceag si bucuros.Tu ce faci aici? De ce nu te`ai dus acasa sa dormi?
-Am venit aseara,insa cand am ajuns eu tu deja erai adormita. Nu doream sa te trezesc, asa ca te`am lasat sa`ti continui somnu`.Uite, ti`am adus cateva haine de schimb.Am vorbit aseara cu asistena si a zis ca totu` este bine.Nu era nimic grav.
-Dar ...,imi opresc buzele din a mai vorbi si privesc in golul cearsafului,...din ce cauza am lesinat? Intreb, sperand sa primesc si un raspuns.
-Doar oboseala,draga mea. Va trebui sa te odihnesti mai mult.
Incercam sa`i cred vorbele,insa pe fata ei era o tritete ce incerca sa o ascunda si un zambet fals ce incerca sa`l arate.Fara a mai o intreba ceva,ii spun :
-Ok...
-Draga mea ..este deja 7 jumate.Uite,ia aceste haine sa te schimbi si du`te la clasa.Ti`am adus si cartile ce iti trebuiau pe azi.
-Multumesc, mama.Insa tu ce faci? Nu trebuie sa mergi la lucru?
-Da, ai dreptate ...Trebuie sa plec sa nu intarzii...Te rog ai grija de tine si suna`ma daca este ceva,ok?Ne auzim cand scapi de la scoala.
Inainte sa plece,imi saruta obrajii, dupa care isi indruma corpu` spre usa de la intrare.In timp ce o salutam,aceasta disparu` incet.
``Sunt din nou singura .Intr`o liniste orbitoare...Oare..? Oare ...ce i`am spus acelui baiat,Aru? Imi este asa rusine sa dau ochii cu el...``
Imi las capu` in jos,privind mainile cu a caror degete ma jucam.Intr`un timp,am realizat ca trebuie sa ma imbrac si sa fug la ore.
`` Este deja 8 fara 20!!!``
Imi trag repede pe mine un maieu albastru inchis,cu o camasa in carouri,de o culoare albastra cu negru si cateva dungi maronii,cu o pereche de blugii inchisi la culoare si cu tenisii albi.
Imi ciufulesc putin paru`, dupa care imi bag cartile,aduse de mama,in ghiozdan .
In tot acest timp,inima imi batea ca o disperata,mintea imi bubuia de mii si mii de intrebari,la care nu gaseam raspuns. Corpu` imi tremura din cauza fricii.
Timpu` cand sa dau ochii din nou cu clasa, se apropia, iar eu nu puteam face nimic ca sa`l opresc.
Dupa ce eram gata,ma hotarasc sa ma indrept spre clasa mea.Singura problema era ca nu stiam in ce parte trebuie sa o iau. Acele colidoare mi se pareau identice,defapt ..chiar erau identice.Aceleasi culori,aceiasi pereti manjiti,toate clasele ordinate in aceeasi ordine.
Totu` era ca un labirint.
La un moment dat,dezorientata de locul unde ma aflu,decid sa cobor pana jos de tot,pana cand am ajuns la parter.
`` In sfarsit.Un loc cu care sunt cat de cat obisnuita.``Imi zic in minte,in timp ce priveam toata aglomeratia ce se desfasura in acel timp.
Pentru 3 timpi, imi reamintisem cum a fost prima zi cand am sosit acolo.Imi amintisem cat de singura eram,cat de mult imi doream sa pasesc in afara acelei cladiri, dupa care s`a intamplat ``confuzia``.
Momentu` cand mi`am indrumat corpu` sa asculte muzica...De`as fi stiut ce v`a urma sa se intample, as fi preferat sa stau acolo ca o mumie, ascultand doar chicotelile din jurul meu.
Mintea imi era amortita de momentele anterioare .Ochii imi erau surziti de amintiri ``confuzatoare``..urechiile imi erau zuzuite de vocile clipelor de ieri ....cand ..deodata...simt pe cineva izbindu`se de mine.
Era unu` dintre ceilalti mii de elevi din jurul meu.
-Ei,uita`te ce faci.Nu dormi in picioare,sa rasti acela la mine.
-Scuze ...imi pare rau..ii zic eu pe o voce timida,dupa care imi pusesem fata in pamant.
-Ei,yo! Se auzi o voce groasa si rece din spatele nostru.Ai grija cum vorbesti cu ea.
-Tu cine esti,ma,puslamanule?
-Eu? Sunt Avitsu Aru,colegu` ei.Ai vreo problema?intreba el in timp ce ii arunca`se o privire ``ucigatoare``.
-Nu,nimic important ..Doar sa fie mai atenta pe unde merge...
``E ...Aru ...nu...ce voi face acum?`` Eram prea rusinata ca sa`mi ridic capu` din pamant,cand deodata simt o mana ce ma prins de incheietura,tarandu`ma deasupra scarilor,pasind in drumu` clasei noastre.
La un moment dat,dupa ce ajunsesem la etajul dorit,acesta se opreste intr`un loc mai neaglomerat, dupa care imi da drumu` la mana.
-Esti bine?intreaba Aru.
Vocea lui era asa de clara..Puteam simti cum nu avea niciun tremurat in ea.Era rigida si...Doamne ...mereu ma intrebam cum poate fi asa ``netimid``?
-Da ...sunt bine.Multumesc ca m`ai ajutat.Ii raspund eu in timp ce imi ridicasem capul ca sa nu par chiar asa `` nesimtita``
-Eu sunt Avitsu Aru,imi pare bine sa te cunosc,spuse, in timp ce imi intindea mana,dupa care eu i`o prind si ii raspund :
-Eu sunt Ritsuka Michikuza si ...imi pare la fel de bine ..sa te cunosc.
Acea strangere de mana,puteam simti forta cu care ma strangea pana in cel mai adanc si ascuns nerv din corp.Dupa ce imi dadu` drumu` se intoarse si incepu` sa paseasca catre clasa,in timp ce zicea :
-Jaaaa,ai grija de tine.Ar fi bine sa te grabesti sa nu intarzii la ore,dupa care disparu` ...eu ramanand `` socata``.Inima a inceput sa`mi tremure din cauza ``atingerii brutale``,dupa care ma trezesc la realitate si pasesc in urma lui,indreptandu`ma spre clasa si sperand ca nu am intarziat.
`` In sfarsit.Am ajuns ...``
Pasesc cu urme timide pe acea `gresie`,nestiind ce se va in clipa urmatoare, daca vor rade cei din clasa de mine,sau ..cine stie ce altceva.
-Buna,Ritsuka !era vocea unei colege.
-Ceau,ii raspund eu cu un mic zambet,dupa care imi continui drumu` spre banca mea.
Ma asez pe scaun,blocandu`mi privirea catre acel vechi dulap ce era in fata mea.
Totu` parea la fel.Ca si cum clipa de ieri nu a existat.Toti cei din clasa se purtau normal,iar ..Aru,ei bine ...cred ca a si uitat acele momente oribile.


Capitolul 4

Adevar patat cu minciuni Part 2


Totu` parea la fel.Ca si cum clipa de ieri nu a existat.Toti cei din clasa se purtau normal,iar ..Aru,ei bine ...cred ca a si uitat acele momente oribile.
`` Ce jalnic.Imi storc timpu`,facand aceleasi lucruri stupide.Aceleasi momente jalnice ...aceleasi momente insuportabile,cand stau si privesc doar ce este in fata mea, cand stau si privesc doar imaginile din afara geamului, cand stau si ma gandesc ce ganduri are Aru ...cand stau si ma gandesc ca nu`mi pot reaminti motivu` pentru care m`am dus la el ieri.``
Mintea fluturandu`mi,ca de obicei,uit ca profesoru` deja a intrat in clasa.Acesta, incepu` sa predea,vorbind ..vorbind...neincetat ,lucruri pe care mintea nu mi le percepea.Era asa obositor.Sa stai si sa asculti intr`una lucruri plictisitoare.Pana cand, imi asez capu` pe banca, iar ochii mi se inchisera la fiecare secunda ce trecea.
-Domnisoara Michikuza! Domnisoaraaaa,incepu` sa zbere profesoru` la mine.
Cu ochii intre deschishi,si cu vocea balbaita ii raspund :
-Aaa??? Ma scuzati,domn profesor.Insa,nu stiu de ce..am adormit dintr`o data.
-Am observat si noi chiestea asta,raspunse el sever.
-Nu se va mai intampla,promit.Raspund eu in timp ce ochii tuturor erau deasupra mea.
Imi proptesc spatele de perete si imi intorc privirea in spate.Pe acelasi rand cu mine,insa in a 4-a banca,se afla Aru.Acesta arata la fel de neinteresat de lectie,desi parea sa dea o imagine inselatoare,aratand profesorului ``ca`i atent``la ce povestete el.
In tot timpu` orei,am ramas cu ochii si cu urechiile la miscarile si vorbele profesorului.Acesta intorcandu`se din 2 in 2 secunde catre mine,sa vada daca nu am adormit din nou la ora lui.
In sfarsit,suna`se si clopotelul.
Profesorul iesi`se din clasa dupa ce ne saluta,iar eu ma pregateam sa`mi scot cartile pentru cealalta ora.
Timpu` a trecut,incet si plictisitor,pana a ajuns ora pauzei.
Intinsa,cu capu` pe banca,o aud pe Kira ce ma striga:
-Ritsuuu, ce faci? Nu vi cu noi la bar jos sa ne luam ceva de mancare?
-Nu,mersi.Nu prea imi este foame,raspunsesem eu, dupa care imi asezasem din nou capu` pe banca.
Trec 2 minute si deja eram satula sa stau numai in clasa.Ma indrept spre colidor unde ma asez langa geam sa vad ce se intampla prin curtea interioara a scolii.
Tot acel loc era invadat de elevi din diferite clase,in tot acelasi timp, si aerul era plin de fum de tigara.La fiecare pas puteam vedea cate un elev ce fuma.
Eram disgustata de acel fum.Parca eram la un festival.
Plictisita si de acea aglomeratie,doresc sa ma intorc inapoi in clasa.Pasesc pana la usa acesteia,cand deodata, vrand sa intru inauntrunu,il vad pe Aru`,singur in clasa,la el in banca,umbland pe telefon.
Ma indrept spre banca mea,ca si cum as fi singura,dupa care ma asez si privesc in gol.
Incercam sa`mi captez atentia cu diferite lucruri ce observam atarnate pe pereti,insa nimic.Mintea imi era asa tulburata.
``Trebuie..trebuie sa`i spun ceva.Trebuie sa aflu ce s`a intamplat ieri.Trebuie...``
-Ahmm,incerc eu sa ma balbai in timp ce ma ridicam de pe scaun,scuze.
-Eh? Pentru ce iti ceri scuze?
-Pe...pentru,ieri.Nu vroiam sa te pun intr`o postura jenanta si nici sa...,doream sa continui fraza,insa sunt oprita de vorbele lui Aru.
-Nu este nimic.
-Vroiam...doar sa te intreb ...ce ti`am spus?Eu nu`mi amintesc nimic si...sper doar ca nu am zis ceva ce nu trebuia zis.
Intre timp,se ridica de pe scaun si se indrepta spre mine.Acesta imi stranse corpu` intr`o imbratisare,ce imi reaminti de momentu` de ieri.
Niste imagini vagi imi sareau in minte,insa nimic clar.In tot acest timp,corpu` imi era amutit.
Aru, se apropie cu capu` mai aproape de mine si imi sopti incet,astfel incat deabea eu puteam auzi ce spunea -- ``De ce?`` --,incepu` sa zica aceleasi cuvinte pe care i le soptisem eu ieri.
-- `` Sunt epuizata! Muzica aceasta...``Don`t leave your life ,because you are a soul on this earth `` cat de adevarata poate fi? ......De ce?`` -- Recitand acea fraza,un rand de lacrimi incepu` sa`mi curga pe obraji.Ochii inlacrimandu`se din ce in ce mai tare,fiorii inmultindu`se,iar vocea disparandu`mi.
-Acestea...sunt cuvintele rostite de tine ieri,spuse Aru` dupa care imi da`du drumu`.
`` Nu se poate.Eu? Am zis asa ceva ....eu? Inconstienta ,corpu` a inceput sa`mi actioneze in voia lui?Si...``
Mintea imi era socata.Sufletu` imi varsa lacrimi,iar eu am ramas amutita.Numai stiam ce sa zic.
-Apropo ,reincepu` Aru sa vorbeasca, cum te simti? Dupa ce te`am dus in cabinet, asistenta mi`a spus ca ai lesinat din cauza oboselii si a stresului .Trebuie sa ai grija de tine,ok?,incerca acesta sa schiteze un zambet.
In timp ce auzeam acele vorbe,nu puteam reactiona...sufletu` ,trupu`,vocea,tot corpu` mi se oprise cand Aru a rostit acele cuvinte.

``Inchisa intr`un labirint fara iesire.Viata se darama cu fiecare pas inaintat in timp.Ochii sunt blestemati sa verse lacrimi.Sufletu` imi este congelat de stropi de gheata.
Mi`as dori sa dau inapoi ...Mi`as dori sa ...nu exist`` ....
In acea clipa imi doream sfarsitu` ...in minte imi rasuna acele vorbe spuse de mine...ramasa pe loc,il simt pe Aru din nou,inconjurandu`mi trupu` in timp ce spuse`se
- Lacrimile varsate sunt ca orele pierdute fara rost.nu ti le irosi....


In acel moment,ii puteam simti trupu` lipit de al meu,in timp ce inima imi tresarea, iar lacrimile nu mi se mai opreau ...
Avand imagini vagi in minte,...puteam sa ma cred doar in ce imi spusese el ..dar in adancul meu, stiam ca mai exista ceva ...ceva ...ceva, ascuns !

Cap4 par I:

Pfff...ce interesant titu i’ai dat „adevar patat cu minciuni”..
Hmm...
Ma pune pe ganduri...
Oare toata lumea ii minte lui Ritsuka...despre faza de ieri? Adica cu lesinatu... si mama sa, ca i’a zis ca a fost doar obosita si de aceea a lesinat...
Pff...deja m’ai lasat in suspans


Oare Ritsu ii bolnava? Adica ceva grav..fiindca a lesinat si nu si-a mai amintit!...pff
Totusi sper ca nu e nimic grav

Ce buna mama are...ca oricare, defapt!

Saraca Ritsu, ce emotii avea
Pff...ce nasol ii cand nu cunosti imprejurimea si esti singura
Iui...cica...ca stau acolo ca o mumie
Asta’i dura! in sensu bun a cuvantului

Ce mai oameni, pff...ce ma enerveaza aia care intra in tine sapoi inca ei fac gura mare
ARU?
Wow..asta da surpriza...
Wow...


Eu cred ca Aru va fi cu Ritsu
Adica ar fi chiar fain sa fie cei doi impreuna

Wow..aveti gresie in clasa?
Eu credeam ca parchet

Nah in fine, oricum fic’ui fic! Si avem nevoie de imaginatie

Eu nu cred ca Aru a uitat!
Si ce momente oribile?
Adica..faza cand a lesinat Ritsu...aia da

Waah~~~ Ce tare capitol a fost si asta





Cap 4 part 2:



Ritsu ii indragostita de Aru?! Asai?
Sau nu am observat eu bine?

Pff...ce profesor prost
Bine ca nu a trimiso pe Ritsu la director
Apoi era mai ceva

Woooooooooooow~````
Cat de dulce ce Aru!
Ce fain ca a imbratisat’o fara sa ii spuna ceva

Wooow...acesta parte mi-a dat fiori
Doooamnee...deci tu fat’o ...iubesc cum descrii...tot! Esti super talentata! Si vorbesc la modi foarte serios
Pff...mi-a placut ambele parti!
Doamne, ce talentala esti
De’a fi si eu k tn as fi in culmea fericiri

Nah...si revenind:
A fost super! Avansezi din ce in ce mai mult!!!

Serios!


Pff de’abia astept urmatorul capitol! Cand ai timp scriel si posteazal

Succes la scris!
Aishiteru and hugs!
Si astept next


Ps: - Lacrimile varsate sunt ca orele pierdute fara rost.nu ti le irosi.... -> si aceste cuvinte m'au pus si pe mine pe ganduri...

Heioooooo

Ma bucur ca ti`a placut si capitolul asta
Si iti multumesc de comentariu ,m`ai facut sa rad intr`una

Si legat de next ...daca vrei ma pot pune ,sau macar a incerc sa`l scriu acuma, deoarece dupa nu o sa mai pot timp de vreo 3 saptamani pentru ca nu o sa mai am pc doar telefon :TT':

Si apropo *inca un si * te avertizez de acuma ,ca asta e putin drama

Si hugs !

Si ,deabea acuma am vazut ps`ul Deci ,legat de acele cuvinte ,doar miau venit asa in cap ,insa inca nu stiu daca o sa duca la ceva pe parcus .

Si ,deabea acuma am vazut ps`ul Deci ,legat de acele cuvinte ,doar miau venit asa in cap ,insa inca nu stiu daca o sa duca la ceva pe parcus .

CEeee?

3 SAPTAMANI?
Ce mult ii
Pff...daca ai chef atunci scrie next..
Daca nu, atunci nu!
Las' ca pot astepta 3 saptamani
Oricum, nu te fortez! Daca crezi ca ai inspiratie, dar si chef! Atunci scrie, daca nu at nu!
Oricum nu ma supar

Pff..sper sa treaca repede acele saptamani

pup

Yay ! Deci ...am facut si ultima parte din capitolul 4
Cu asta l`am incheiat... Deci ...sper sa nu fie prea dur,insa pentru moment doar atata am in cap.Pana luni trebuie sa`mi relaxez creieru` si sa gases noi ideei
So ...enjoy it

Capitolul 4

Adevar patat cu minciuni Part 3 ( the last part )





In acel moment,ii puteam simti trupu` lipit de al meu,in timp ce inima imi tresarea, iar lacrimile nu mi se mai opreau ...
Avand imagini vagi in minte,...puteam sa ma cred doar in ce imi spusese el ..dar in adancul meu, stiam ca mai exista ceva ...ceva ...ceva, ascuns !

-Ritsuu...ka ....era vocea Kirei .Aceasta rama`se plastic de reciclat cand il vazu`se pe Aru in jurul meu.
Imediat Aru se da`du la o parte, iar eu incercam sa`mi sterg cat mai repede lacrimile de pe obraji,acestea facandu`se invizibile si ramanand doar o rosiata.
O privesc pe Kira,cand deodata ii vad fata palida,cu ochii tristi ,exact cum era si ieri.Imi doream sa aflu motivul tristetii ei, insa nu ma simteam in stare sa o intreb .
-Da...? Sunt..aici,ii raspund eu incercand sa ii arat un zambet,insa fata imi parea mai mult lovita de un autobuz, asa ca imi lasasem buzele relaxate,capatand figura pe care o am zilnic.
-Vroiam sa te intreb daca vrei sa bei vreun suc,spusese Kira,in timp ce isi du`se privirea in afara clasei.
-Eu ..iti multumesc,dar nu am sete.Ma simt putin ``incomod``.
- Ok,atunci eu ma duc la celelalte fete,acestea erau ultimele vorbe rostite de Kira in timp ce ea alerga inspre directia din care a sosit.
Pentru un moment,s`a lasat o liniste coplesitoare in sala, dat fiind ca eram numai eu si cu Aru.Atunci,am inceput sa`mi reamintesc ce se intampla`se cu cateva minute inainte de venirei Kirei.
Deodata, eu tresar zberand :
-Aaaaaaa ...nuuuuu
-Ce sa intamplat? Intreaba,Aru speriat.
-Mi`am ...mi`am uitat telefonul in cabinetul medical.Trebuie sa merg sa`l iau pana nu se suna de intrare.Dupa care Aru nu a mai avut timp sa spuna nimic altceva.A ramas ca o statuie.
`` De ce???Sunt asa baka...Fata Kirei ...era asa trista ..si ..nu`mi doresc sa fiu eu cauza acestei suferinte ...euuu ...doar...``,nu existau cuvinte in mintea mea, ca sa continui fraza.
Dupa ce am urcat si am coborat acele scari de 3 ori,am reusit sa gasesc cabinetul.
Bat incet la usa,nevrand sa intru ca o bomba si deranjand.
-Da.Intra.
-Buna,ma scuzati,sunt...
-Ritsuka,spusese asistenta.
Era o femeie de vreo 31 de ani,cu un par blondin si lung,ce ii acoperea umerii si ajungea pana la mijlocul spatelui,cu fata alba ca frisca,ochii de o culoare capruie inchisi si cu niste ochelari ornamentati pe ei.Era de necrezut ca o femeie ca aceasta era asistenta in scoala.
Corpul acesteia de asemenea era bine facut.Purta o fusta pana la genunchi,cu niste sandale negre cu putin toc,iar sus avea un tricou,``mai elegant``,ce era acoperit de un halat.
-Da..,raspund eu,sunt Ritsuka.Ma scuzati ca va deranjez,insa mi`am uitat telefonul azi dimineata aici ....si...mi`l pot lua,va rog?
-Desigur,spuse`se aceasta.
In timp ce ma indreptam spre noptiera,unde mi`l lasasem,aceasta incepu` a zice:
-Bine ca esti aici Ritsuka.Trebuie sa`ti vorbesc despre ce s`a intamplat ieri.
-Ok,va ascult.Ii raspund inapoi cu un zambet minuscul.
- Cauza din care ai lesinat este pentru ca in ultimul timp nu ai avut prea mult somn,ai avut stres pe cap,oboseala si foarte multe depresii.
Imi pare rau,sa`ti spun acest lucru,insa trebuie sa ai foarte mare grija de tine deoarece exista posibilitatea sa faci leucemie.
-Cum ?Le..le...ee,,..leucemie?Intreb eu socata ...dar,de ce ...nu inteleg...toti mi`au spus ca...a fost doar oboseala si....,numai puteam continua sa vorbesc...
Toate acele lucruri,tot acel inceput de scoala,noi colegi,tot acel stres,si acea deprimare din cauza singuratatii,tot acel drum de acasa pana la scoala,cand ma trezeam la 5 jumate ..toate...au dus la..sfarsitu` meu????
-Vroiam sa`ti spun eu personal acest lucru.Imi pare foarte rau,dar trebuie sa ai mare grija de tine.Si motivu` de plans duce la inrautatirea acestor lucruri.
-Eu ...trebuie sa plec....Am inceput sa alerg,indrumandu`ma spre clasa.In acea clipa nu`mi mai pasa daca ma izbesc de cineva,nu`mi mai pasa unde ma aflu...nu`mi mai pasa....
-Ritsuka! era vocea lui Aru.
-Ce vrei?il intreb cu lacrimi in ochi,in timp ce`mi luam ghiozdanu` pe umar.
-Ai aflat ?...Eu ...vroiam...dar,nu am putut...imi pare rau...sunt...
-Nu conteaza...nu`i nimic grav.Pana la urma,viata si asa nu are rost daca nu te bucuri de ea,corect?
Pasesc in afara scolii....conducandu`ma pe mine insa`mi in directii pe care nici nu le stiam ....Doream doar sa ascult muzica,sa nu aud nimic altceva ...sa fiu singura....si sa nu vad pe nimeni.

Ritsuka . NICIODATA , absolut NICIODATA sa nu faci dublu post ! Sa scrii TOT TOT intr-un comm , adica ambele capitole si ce mai ai de adaugat . Da ?!

ok !
Scuze ,promit ca nu se va mai repeta

pff...scuze, dar doar acuma am avut timp sa trec si pe aici

so:
In primu rand, multumesc foarte mult ca ai postat nextu esti o dulceata
si in al doilea rand: nextu e super si ca de obicei..mereu ma lasi in suspans.. si mai lasat si foarte socata!


deci:

Glumesti nu? Serios acuma?!
Leucemie? Pfff...
Saraca fata

Ma intreb daca nu intra Kira, oare ce se intampla?

si iuuui, ce dura ai descriso pe asistenta aia..sti cum mi-am imaginato? ca pe aia din grudge adica cu "fata alba ca o frisca" sau cum era



uite cam cu asa fata mi-am imaginato
stiu ca in mintea ta nu asa era...da noh
sorry...


pfff...Aru stia despre asta? :TT':

Saraca Ritsuka

Tuuuuuuuuh, fat'o reviiiinoooti
Nu mai plange!
Pfff....

eu nu vreau ca Ritsu sa aibe leucemie

O dau in judecata daca are leucemie
Doamne, glumeam

Pff... dar serios...nu vreau ca Ritsu sa aibe leucemie..
si cum drace nu ii pasa de viata...
pff tuu fat'o te dau in judecata

Looool...doar glumeam
IN fine...azi sunt crazy.. de vina e colega mea

So: o fost tare next, socant, trist, dar si super!
Mi'a placut mult!
Astept next
Bye bye.. pup si grij de uh! And spor la scris! kiss and hugs


Ps: @ Irma: Eu inteleg ce vrei sa ii spui Ritsuka'ei, dar treaba ta de moderator este sa recorectez ce a gresit ea...dar nu ai recorectat ...doar i'ai zis....in fine...

Mde . Doar ca pune prea multe emoticoane . In fine . Acuma corectez.

ok...hei...tuh mandra...da tu cand pui next?

asa : si sa nu fac off: astept nextu

hello,heny

So,ma bucur ca ti'a placut desi,te'a si socat.
Am inceput sa scriu capitolul 5 si sper ca maine(spre seara)sa apuc sa'l postez. Il scriu pe telefon deci,imi cer scuze de pe acum daca o sa fie putin mai scurt,sau cu alte greseli (pe care le am decat de obicei) ....si.... Sper sa nu te dezamageasca ce va fi in continuare . Adica nu cred ca iti va placea,insa te rog sa nu ''urasti'' povestea . Cand voi scrie sfarsitul voi explica rodul acestui fic.
Hugs si kissu

Pfff...deabia astept nextu
Nu conteaza daca e mai scurt, important e ca il postezi

Aha....ok! Stai flex nu e nimic! Nu o sa urasc nimic si pe nimeni
Deci sa inteleg ca finalul va fi un sad end nu un happy end?

Oricum astept next!
kiss and hugs

hello
Am scris si capitolul 5,insa eu una nu prea agreez cum am scris .dar mnah ...am zis sa'l termin pana in seara asta .


Imi cer scuze daca nu va place (nu va condamn ,am fost cam fara inspiratie,plina de somn si oboseala cand am ajuns acasa so ....gomene !!!!)


Capitolul 5
``Furtuni dupa tornade``



`` De ce ? De ce trebuiau sa se intample aceste lucruri?``
Eram in toiul serii,umbland fara sa'mi dau seama de directiile pe care le imbaratisam,cu mintea tulbure, iar sufletu` cuprins intr`o furtuna.
Incercam sa`mi limpezesc ochii de lacrimi,aratand o figura cat mai normala,insa era inutil .
In fiecare parte in care priveam,reuseam sa vad chipuri adolescente ce imi aminteau de Aru si de clipele ``inevitabile`` din trecut.

Gandindu`ma ca peste putin timp as putea sa numai exist. Gandindu`ma ca mi`am dorit asa mult acest nou inceput,care acuma vreau sa`l pierd. Gandindu`ma ca mi`am lasat intregul corp in voia sa,manjindu`mi inima cu mai multa suferinta.

Totul era sa fie terminat pentru mine. O fiinta minuscula,ce si`a otravit intreaga fire cu intuneric,cu muzica,in plina solitudine.
Intr`un moment dat,m`am oprit pentru cativa timpi,blocandu`ma deasupra cerului.Era de o culoare albastruie cenusie,de un ton inchis,cu stelele stralucitoare,fiecare avand o pozitie anume. Iar,pe langa acestea, se gaseau zeci de nori pufosi,de o culoare alba,informidabila.
Totul arata ca si cum ar fi fost ``teritoriul ingerilor. ``
Daca ar fi sa traiesc intr`un loc,splendid ca acesta, nu mi`ar m`ai pasa daca viata mi s`ar sfarsi azi, sau maine,peste un an, sau peste zece. Pur si simplu ceru` capata o forma `` cereasca``.Era asa frumos.

Privind acele bijuterii ale spatiului,puteai sa uiti de orice abatere a vietii,insa, din pacate, acest lucru nu dura`se prea mult pentru mine.
Era 21:47, iar eu nu faceam altceva, decat sa`mi pierd timpul inghesuindu`ma printre umani,amintindu`mi aceleasi lucruri la fiecare pas cu care inaintam.

Simteam ca ma invart intr`un cerc, ce avea sa nu se rupa.

Plimbandu`ma pe un pod, ce ducea intreaga privire spre cea mai luminata si aglomerata parte a orusului, ma hotarasc sa ma opresc, pentru a privi putin,cand deodata, imi aud telefonul sunand.
- Alo...,raspund eu cu o voce `neutra`.
- Draga mea,unde esti? Este deja 10 seara, iar tu nu ai sunat deloc sa ma anunti in legatura cu ce faci, era vocea mamei. Aceasta parea ingrijorata si nervoasa,in acelasi timp.
- Imi pare rau,am pierdut notiunea timpului cu `un proiect pentru maine`. Voi veni cu trenul de 22:45,okay? Nu`ti face griji.Erau ultimele cuvinte pe care le`am rostit, inainte sa inchid telefonul.

`` Oare mama stie? Nu se poate... Sufletul....chipul...privirea ..toate acestea ii pareau prea calme pentru asa o veste. Ma intreb, oare ce fel de sentiment este acesta, pe care`l simt acum? Tristete? Nervi? Frica? Soc? -....?`` asa am inceput sa mi le`n sir pe toate in cele mai adancite ganduri, ce le aveam in acel moment, pana am privit ceasu`. `` ora 22:18``
Vazand acea ora, incep sa alerg repede catre cea mai apropiata statie de autobuz. Din fericire, acesta a ajuns imediat dupa mine,iar la 22:41, deja eram la gara. Era asa intuneric. Singurele lucruri ce mai faceau lumina, erau acele neoane, care se aprindau, se stingeau pentru 5 secunde,dupa care isi reveneau la normal . `` De ar fi asa si pentru mine. Sa`mi reaprind intregul sistem, incepand totul de la inceput, ca si cum trecutul nu ar fi existat, urmand doar prezentul si viitorul. `` Uram acest lucru. Fiecare cuvant ce`mi recitam in minte,ducea la acelasi subiect,sfarsind mereu,cu lacrimi in ochi.Dupa cateva secunde,ma trezesc la realitate,dandu`mi seama de prezenta trenului in fata ochilor mei. Incep sa fug repede catre o intrare,cu frica de a nu pleca fara a lua si acest ``bagaj minuscul``,deoarece, era ultimul tren catre casa mea, de pe acea zi.Intr`un suflet,ma asez pe un rand cu 2 locuri,usurata ca am reusit sa urc in acesta. Era asa liniste. Intregul vagon era gol. Se simtea doar aerul conditionat,ce`mi ingheta trupul si cate o rasuflare de a mea,pentru a imi incalzi mainile.Intregul oras,era luminat si adiat de un vant,putin mai puternic. Dupa 40 de minute,ajung la destinatia dorita . Indreptandu`ma spre casa, vad intregul apartament in intuneric deplin . Fiind putin mai sigura ca mama a adormit,pasesc in interiorul acestuia cu pasi muti .Ma simteam prea murdara ca sa ma bag direct in pat,asa ca, dupa ce mi`am ales hainele de dormit,ma indrept spre baia, a doua directie fiind cabina de dus,din interior .Apa era asa calda .Puteam simti fiecare strop,ce`mi picura corpu` dezghetandu`mil de intregul frig ce mi l`a cuprins afara .Totodata, acele picaturi formau o simfonie de sunete,ce erau linistitoare . Puteam ramane acolo pana in ultima clipa de rasuflare,insa fiind `tocata` de trecerea timpului, ma hotarasc sa ies si sa ma pun sa dorm. Era ora 00:21,iar ochii nu doreau sa mi se inchida,insa stiind ca la 05:30 am trezirea,imi vine ideea de a numara oi. Chiar a functionat,deoarece dupa vreo 5 minute de la inceperea acestui joc `a mintii`,nu`mi mai amintesc nimic.A doua zi : Soarele se pregatea sa aduca o noua zi calduroasa,in timp ce stelele noptii se faceau invizibile .Ma trezesc, cu ochii intre`deschisi,iar cu parul intreg ciufulit.- Buna dimineata,draga mea. Cum te simti azi ?- Bine,mama . Ca de obicei,cand ma trezesc odata cu cocosii. - Mai 2 zile si este weekend,draga mea .Trebuie sa rabzi, si mai intelept ar fi sa te pui in pat de pe la 22:00 .- Ok,mama . Asa o sa fac data viitoare. Dupa acea conversatie de dimineata cu mama,ma imbrac in repezeala dupa care ,fug spre gara ca sa nu pierd trenu . `` Ok! Azi noapte ....acel vis cu Skyla m`a facut sa cred ... Sa cred ca inca pot schimba ce`mi este scris. Sa cred ca lacrimile pierdute pot fi oprite din a mai cadea pe viitor . Trebuie ... Trebuie sa sper. Macar odata . Macar pentru o clipa, sa am acest sentiment de speranta.`` De data aceasta,gandurile ce le aveam in mine,nu mai provocau lacrimi,cel putin,pentru moment. Era cea nou pentru mine,sa am acel sentiment de incredere. Si asta,doar datorita lui Skyla .Skyla, este cea mai buna prietena a mea .Este o fata foarte simpatica,cu o figura de copil mopic,ochii rotunzi ,de culoare caprui inchis,stralucitoru,cu un corp mic si firav,iar cu o atitudine demna de admirat. Desi incercam sa vorbim cat mai des,in ultimul timp era imposibil. Noul meu inceput, imi cuprinse`se intreaga minte,uitand de ce mai exista injurul meu . Dupa un drum lung de o ora si 30 de minute, ajung in fata scolii, unde o intalnesc pe Kira si alte fete ce imi devenisera colege,cu cateva zile in urma
-Hey, Ritsu! , era vocea cea zambareata a Kirei. Ce faci?
- Salut,Kira,ii raspund eu,urmat de un zambet mediu. Bine,mor de somn.Tu?
- La fel .Eram ingrijorata ieri,deoarece ai plecat fara sa anunti si .., dintr`o data,fata Kirei devine serioasa,cu zambetul sters,ce incerca sa fie reafisat,insa cu multa munca.
-Uhmm ....nu m`am simtit prea bine si am plecat fara sa anunt. Imi cer scuze ...nu vroiam sa te ingrijorez .

Dupa cateva secunde, aceasta imi raspunde cu o voce dulceaga :
-Nu`i nimic .
In acel timp,am inceput sa vorbesc si cu alte fete din clasa,pe care inca nu le cunosteam . Acestea pareau sa aibe un caracter foarte dragut,mai mereu cu zambetul pe buze si prietenoase. Ascultand o conversatie ce aveau acestea,urechile imi aud si vocea Kirei,ce vorbea cu colega ei de banca :
- Acusa trebuie sa ajunga Aru. Auzind acel nume,imi intorc privirea spre ea,vazand`o cu un zambet larg pe fata .La acele cuvinte am incremenit .

`` Kira il place pe ...Aru ?...`` Dintr`o data zambetul mi s`a dstrus,creandu`se aceeasi figura plata,fara forma, ce o aveam in fiecare zi. `` Aru ... Aru .... Incepe sa ma streseze acest nume . `` imi ziceam in minte,in timp ce paseam catre directia clasei .
Ajungand inauntru` il vad intr`un colt pe Aru,insa acesta nici nu se uita`se la mine.Era ca si cum nimic nu s`ar fi intamplat,ca si cum niciodata nu a existat vreo conversatie intre noi 2 ,ca si cum am fi invizibili unul pentru celalalt .Primele 2 ore au trecut ca vantul ,pana a urmat ora de franceza. Aceasta a fost intreupta de o femeie de la secretariat,ce a venit sa ea o fata.
- Kira Anayashi. Spuse`se acea femeie.
La vorbele acesteia, Kira se ridica ,isi stranse lucrurile si se pregati sa mearga catre iesirea din clasa,cand :- Eh? Pleci? Dar te mai intorci,nu? Era vocea interogativa a lui Aru.
- Voi fi plecata doar pentru 2 zile,raspunse Kira,dupa care se indrepta in afara incaperii .

Aru ... De ce ?... De ce mi se intristeaza inima si chipul cand ma ignori ? De ce ma doare dupa ce am auzit acele cuvinte ? De ce ....??? Incercam sa gasesc un raspuns la fiecare `` de ce`` ,insa era imposibil .Sufletu ma durea asa tare. Din nou...acel sentiment de singuratate,imi cuprinse`se corpu .`` Sa sper ca totul va fi bine,a fost cea mai mare prostie . Mereu voi fi insignifianta pentru Aru.... Mereu,pana in ultima clipa ...''

Ok, in primu rand vreau sa imi cer iertare!
Scuzeee
Saptamana asta, adica cealalta am fost ocupata cu organizarea si toata c*c*turile pentru ziua mea!Si nu am avut timp...
Imi cer scuze inca o data!
Sper ca nu te-ai suparat pe mine asa tare!

So:
Nextu o fost foarte interesant si socant!

Adica Kira il place pe ARU????!
Pfff...saraca Ritsuka, mi s'a facut mila de ea

Si unde drace pleaca Kira? hmmm
Reao! Din nou mai lasat in suspans!!!!
NU'i corect

Pfff adu nextu! Ca acuma deja am timp! Ca pana acuma nu am avut

Adu next! kiss and hugs

apropo: Imi place la nebunie cum descri...TOT!!!

mdah ,deci ...am decis sa scriu un alt capitol,deoarece am luat prea multa pauza si mnah ....nu este nimic special(sunt fara idei,la momentul dat) so sper sa nu fie prea naspa


Capitolul 6

Fara cuprins


Dupa plecarea Kirei,ora a inceput la fel de normal,cum obisnuia mai mereu sa fie.

``Literat. Ce inseamna?``
``Se vorbeste despre litere``,raspunse'se vocea cea suava si rece a lui Aru.

Intreaga clasa era amutita intr`o liniste surzitoare. Numai vocea interogativa a profesoarei si cea afirmativa,ce da`dea raspunsuri explozive,umpleau golul clasei. Acea voce era a lui Aru.

``Deja am inceput sa ma satur de acest ``obiect al vietii``. Aru!Aru!Aru!De ce trebuie sa existe acel nume cu acest chip?Acel caracter si acel corp?
De ce?``

Privesc in gol,incercand sa`mi tin ochii deschisi,insa forma acestora imi fac chipul sa para hipnotizat.

``Sunt plina de somn.Mi`as dori asa mult sa fiu in pat,sub acea coperta calduroasa.``
Insa,deabea era a treia ora.Fiecare secunda parea a fi minut.Fiecare clipa parea oprita in timp.

Imi simteam capul explodand.Frigul imi cuprinse`se intregul corp,iar ora de franceza era din ce in ce mai plictisitoare .Profesoara,explicand lectiile de literatura ca o schema de gramatica,ma facea sa urasc si singurul lucru care imi era drag din scoala :''Literatura!''Incercand sa par atenta,imi tineam privirea numai in directia profesoarei,desi,sincera...simteam ca vorbeste pe ebraica cu mine.
Dupa nu mult timp,s`a sunat,iar pauza cea mult asteptata veni`se .

Tot acest timp mi`l pierdusem,mergand pana jos la ''masinaria cu gustari'',si totusi degeaba.
Aceasta era defecta asa ca nu am putut cumpara nimic.

In final,ma decid cu noua mea colega de banca,sa ne intoarcem inapoi in clasa.
Ajungand inauntr'ul acesteia,nu dam de altcineva decat de ARU!Chiar incepu'se sa ma streseze acest lucru.
Mereu dadeam de el,chiar si in cele mai nedorite momente.
Nebagandu'l in seama,ma indrept catre fereastra de langa banca mea,urmata de pasii colegii mele.Aruncandu'ne privirile pe geam ,aceasta incepu sa zica:
- Ieri,l'am intalnit pe Aru.,spuse'se ea cu o voce mai joasa.
-Ce? Unde?
- Langa acea piata, de langa casa mea.
- Si? Te'a salutat?
-Nu.
-Ce prost.,ma rastesc eu furioas.Totusi este coleg cu tine si nici nu te saluta.
Ce idiot!,ma rastesc eu si mai furioasa,insa Aru nu avea nicio treaba,avand in vedere ca nu stia ca vorbim de el.
-Da ..ai dreptate,imi raspunse`se ea,urmat de un zambet pe buze.

Aceasta,avea un corp mult mai mic si mai subtire decat al meu.
Ochii ii avea conturati ca si asiaticii,iar cu parul putin mai lung,si ondulat la varfuri.
Numele ei este Gana,''conceputa'' in Belgia,insa nationalitatea ei este peruana.
Aceasta,era foarte prietenoasa cu mine,incercand sa se apropie mai mult de personalitatea mea.
Insa,simteam pe propria piele ca aceasta ``prietenie``ce avea sa se formeze,nu va fi la fel ca si cea cu Skyla.
Mereu priveam la ceilalti din jur,fiecare cu cel mai bun prieten,sau ..doar avand o prietenie destul de buna,insa toate aceste lucruri erau asa diferite si noi pentru mine.
In fiecare clipa imi doream sa o am pe Skyla langa mine.
Sa vorbim numai tampenii de ale noastre,sa o imbratisez cand eram happy,sa'i sarut obrajii cand ne intalneam si cand ne luam la revedere ....Imi era asa dor ..de tot ....

Practic,nu'mi mai ramase nimic din ce am avut.
Totul parea sa fi fost doar un vis,ce avea sa se reaprinda cand va venii vacanta de vara.
Insa,era asa mult timp ....fiecare clipa mi se parea ca o sa dureze cat un an .
In final,pierduta in acea discutie ``exploziva``cu Gana,vad chipurile ''colegilor'' ce se reintorceau la locurile lor .
Atunci mi'am dat seama ca se suna`se.
Inca ora incepu'se si se termina'se in acelasi timp,pana cand ajunse'se ultima ora de pe acea zi.SPORT!!!! Nu eram in mod ca sa fac,asa ca ma asez pe banca,impreuna cu alti 6colegi care ,iara ,aveau scuze sa nufaca.

Ora incepu` cu niste exercitii de incalzire,care,sincera,ma amuzau.
`` Zici ca fac un dans din anii '80``,imi zic in minte,in timp ce'mi venea sa daruiesc buzelor mele un ras,blocat intr`un zambet scurt.

Captata de acel ''dans disco hidos din '80,vad cu coltul ochiului ca un baiat isi aseaza sapca la mine in poala.
Eu,neavand idee ce sa'i zic,o iau si i'o dau inapoi,cand deodata acesta spune :
-Ei,da las'o acolo.
-Nu mi'o trebe,raspund eu.
-Iti sunt antipatic?
-Nu.
Intre timp acesta imi intin'se mana sa'i dau un 'bate palma'.
Neezitand ii daruiesc mana,dupa care acesta spuse'se :
-Acuma da si pumnu.
-Nu mersi,ii raspund eu,incercand sa'mi vad de ale mele cand acesta se rastigni la mine :
- Da ce' dracu esti asa''in afara spatiului''?urmate de alte cuvinte care sincer,nu prea le'am inteles.
-Du'te dracu` ,ii raspund eu incercand sa fac o fata dura,insa in adancul meu,eram tulburata.

Dupa aceea,imi intorc privirea catre Aru.
Acesta era asa dragut,facand toate acele exercitii.
Intreaga ora il privisem,amuzandu'ma de modurile cum `actiona` exercitiile.
Tot ce primeam inapoi,era cate o scurta privire,care ,cred ca era doar din greseala.Ma simteam ca intr'un incub.Numai stiam ce sa cred.

Plecand inafara scolii,dupa ce se termina'se si ultima ora de pe acea zi,privesc doar drumu ce se construia in fata mea. Inima imi era mai spulberata ca niciodata,mereu avand acel moment in cap,cand Kira da'du sa plece ........Nu stiam ce va urma sa fie,dar singuru lucru de care eram sigura,era ca ''trebuie sa traiesc orice moment'' deoarece ....VIATA ISI ARE SFARSITU' CAND TE ASTEPTI CEL MAI PUTIN ---IAR EU AVEAM DE GAND SA NU IMI MAI RISIPESC LACRIMILE,DEOARECE VARSAREA ACESTORA SUNT CA ORELE PIERDUTE FARA ROST .....

saraca Ritsu..cat astepta pauza

dar in sfarsit a sosit

''dans disco hidos din '80 -> deja imi imiaginez

Da cine era ala? cu sapca? ma refer la baiatu ala...cu care te-ai luat la cearta

Pff....ai incheiat superb

Next next si iar next!


Ador fic'ul "love2:


Ps. apropo scuze ca numa acuma iti las com, dar saptamana asta a fost cam o saptamana ghinionista, mi-a murit unchiu dupa care o noapte si o zi tot am vomitat nu stiu din ce cauza, fiindca nu am vrut sa merg la urgente ca iar imi dadeau vreo 3-4 perfuzii, ca de obicei dupa care azi noapte iar am facut febra ...
nah in fine...astept next pupici si spor la scris! Si scuze inca o data!

salut Heny


Imi pare bine ca ti'a placut si acest capitol ....
Si sper sa te faci bine curand si mai bine ai indura chiestiile alea decat sa ti se intample ceva si mai rau .
Si'mi pare sincer rau pentru unchiu tau.


Legat de fic ,m'am gandit sa'l inchei pentru ca nici numai stiu daca are rost ....
Mnah..sunt intr'o perioada naspa ..si nu stiu ....

Ii prea plictisitoare si cred ca o sascriu ultimul capitol .
SCUZE TWT :TT':

So ....dat fiind ca ma pregatesc sa fac sfarsitu' m'am gandit sa postez si personajele. Nu se vad prea clar. Scuze.


~Ritsuka


Resize image

~ Aru __________ m'am gandit sa'l refac, deoarece desenul ala era prea naspa

EDIT BY IRMA : Ti-am zis deja sa nu faci dublu post ! Doamne.